Darul lui N Stănescu
Am devenit si gol si rece ca diminieata unei zi de luni
Am devenit si gol si rece ca polii acestei lumi
Am devenit si gol si rece privind adânc in viitor
Am devenit si gol si rece văzând un foc mistuitor
Am devenit si gol si rece cuprins de febra venuseniană
Am devenit si gol si rece uitandu-ma la tine dramă
Am devenit si gol si rece tragand in piept efect de seră
Am devenit si gol si rece stiind ca viata-i efemeră
Visul
Sunt sfâșiat și ne înțeles
Dar cine poate sa înțeleagă?
Căci nici eu nu am înțeles
Pe nimeni niciodată
Sunt copleșit de remușcări
Poveri și gânduri negre
Sunt abstinent de prea mult timp
Și sufletul mi-e rece
În purgatoriu m-am trezit
Sub mine clocotesc cazane
Deasupra nonșalant și lung
Drumul spre libertate
Nu fac doi pași căci sunt cuprins
De demonii lui Hades
La judecată sunt trimis
De ale mele fapte
Adânc în abisul Tartar
Osânda-i disperare
Deunde Cronos cel Titan
Nu a avut scăpare
Sunt gata să sfârșesc aici
Căci de nimic nu-mi pasa
Dar stai. ..judecătorul îmi sunt eu
Și-mi dau a doua șansă
Trezindu-mă din vis ciudat
Îmi bate în fereastră
Un sentiment de mult uitat
Cred că iubesc o fată
O iau în brate, o sărut
Deodată cad pe spate
Nu are un nume la comun
O cheamă Libertate!
Sărmanul orient
Cu mii de ani în urmă
Mi-am destinat aceste rânduri
Sa pot ieși din turmă
Sa înțeleg multimi de gânduri
Și cum ieșit din turmă
Prin porțile de târguri
Observ mârșave ființe
Ce le citesc prin gânduri
Și am citit în multe ființe
Ce aș fi vrut să mă-ndoiesc
N-au fost foarte multe științe
Sărmanul suflet omenesc!
Șevalet
Credința în portocaliu din zarea de decembrie
Creează viață din pustiu în zarea de decembrie
Albastru de metil din zarea de decembrie
Vărsat peste portocaliu în zarea de decembrie
Contrast încondeiat de zei în zarea de decembrie
Admira arbuștii mei de tei din zarea de decembrie
Doar astrul e celest acum în zarea de decembrie
Îmi luminează un alt drum din zarea de decembrie
O noapte în Amalfi
Îți simt conturul printre buze
Ai gustul roșu de capsuna
Ai darul, datoria unei muze
Mi te oferi sub clar de lună
Încep să te sărut pe stern
Tresari la fel ca o fecioară
Apoi cobor spre abdomen
Miroase a flori de primăvară
Arunci ușor câte-o privire
Căci mă îndrept spre Sfântul graal
Extaziata de uimire
Amor! Duetul genial
Ajung în punctul creator
Viața , vraja se produce
Ești strâmtă , caldă pe interior
Sărat, amar și dulce
Secvență ruptă din Olimp
Iubire, patos și furtună
Jucată peste ani în timp
De el și ea sub clar de lună
-->