BUN RĂMAS!
 
- Haină nouă EL mi-a dat,
Pe cea veche, ţi-am lăsat
Să o duci la loc sfinţit
Întru care-am adormit!
 
De jelit, de plîns nu-i rost ...
- Dar mi-e dor de tot ce-a fost!
- Eu te las acum cu bine,
Dumnezeu fie cu tine!
 
Toate-n Viaţă ce-am făcut
Sufletul mi l-au umplut;
Greul cînd era mai mare,
Mi-l făcea din moale, tare.
 
- Fără tine ce mă fac!?
- Ia exemplu de la rac:
Trăieşte în umilinţă
Şi toate sunt cu putinţă!
 
N-ai nevoie de palate,
De averi, de bani strînşi în muşuroaie.
Cu ceilalţi să fi ca frate,
Fapte bune, cîte picături în ploaie!
~
(6 Aprilie 2015 4:24 am; cred că am corupt o Muză a altcuiva)

Celor care ne "sfidează"
 
Din tumultul unei Zile alegem, abia spre seară, un moment de re-culegere; undeva în sînul familiei. Înaintea momentului oniric nocturn. Credem că ce-a fost, a fost şi că mîine, neapărat mîine, vom fi mai buni, în toate cele. Smulgem apoi cîteva minute de la un TV (prea) butonat, ne ostoim la tastatură, cu ochii cît cepele, fixaţi pe monitor, oriunde în NET. Nu chiar oriunde, ci mai degrabă - şi mai abitir - înrădăcinaţi pe site-uri care ne bagă în seamă; măcar un pic, măcar de-un LIKE.
Uneori, ne amintim. Da, ne aducem aminte că Ziua, această zi care tocmai se încheie, nu poate cuprinde ... depărtările; iar gîndurile sunt prea lente, prea pofticioase. Avem nevoie de un final deosebit, un preludiu motivant al zilei de mîine. Străbatem iar zone obscure, desuete, locuri demult cutreierate. Ce vremuri! Atunci, demult, "aici" eram prezenţi, aveam activitate. Ne-am moleşit în braţele grijilor; în braţele lipsurilor; în braţele unui job de supravieţuire.
Dar vai! Intrăm - să ne băgăm în seamă - să căutăm mai vechi Prieteni; demult uitaţi (prin nepăsare). Suave amintiri pe care le speram ... în aşteptare. De-a noastră prezenţă! ... Dar vai! Nu-i doar că noi îi AM UITAT ci, din [Oglindă], chiar noi am fost "îndepărtaţi", catalogaţi ca membru INACTIV. Pe bune şi ... pe merit!
Cîtă sfidare! ... Tocmai pe noi?!! ... Pe noi care le citeam articolele, poeziile, comentariile, activităţile; pe noi care - subtil - îi lăudam, îi evidenţiam cu LIKE-uri. Pe noi, cei nevizitaţi de Muze, pe noi ... harnicii aplaudaci.
Acestora nu le promit, însă le voi corupe ... Muza. (Poate, cine ştie, mă va inspira fără părtinire).
~
Cornelius, :) - la 3 Aprilie 2015, h:22:29 pm