Sunt cel
care caut să înțeleg
rațiunea
viselor neîmplinite
împletind
dorințele mele reale
într-o viziune abstractă
cu croșeta
ideilor personale.

Incerc imposibilul
furând
un fir de ață
din infinitatea
Universului
fir pe care
îl croșetez
într-o dantelă
de o mărime
neprevăzută.

Nu știu
dacă regizările
pot prezice
lungimile
mișcărilor legitime.

Sunt cel
ce nu sunt
dar totuși exist
atât cât să fiu
într-o lucrare
echilibrată.

Incerc imposibilul
când este posibil
încâlcită imagine
decodificând
starea mea de spirit.

Cârligul croșetei
însămânțează
dansuri neobișnuite
pe clipirile
ochilor mei.

Croșeta
ideilor personale
perseverează -

noi poezii
ies la interval...

Vladimir Nichita / Australia.
26/09/2018

se "mișcă" Timpul... fără să mă-ntrebe
care mi-i rostul pe acest Pământ
El n-are stare... deci nu vede
cum sunt "bătut" de un sălbatec vânt
mă pierd în strigătul viziunii absolute
ce are iz de stare solitară
purtând pe buze numele iubitei
pe care-o chem pentru a mia oară.

azi calc pe aștrii și scriu versuri
îndurerat și fără-un rol anume
mă plimb prin stări de Universuri
și lumi virtuale... ce n-au nume
unde te-ascunzi Zeiță-a frumuseții
ființă neștiută de-al meu Eu
de îmi ești Muză... dă-mi povețe
și ajută-mă să scriu mereu.

doresc îmbrățișarea ta Divină
și-al tău sărut cât mai real
mișcări de trup... ce sunt lumină
pe-al poeziei piedestal
metafore ce-mi trec prin palme
de forme diafane ce erup
arome ale dragostei speciale
de care vreau să mă ocup.

Vladimir Nichita / Australia.
26/09/2018

nu știu cum de am fost făcut
un purice experimental
un fel de mecanism
care poate să sară
spre lumea literară.

trag pârțuri
cănd sar din șanț în șanț
făcand punți de jeturi
pe care unii
le numesc acareturi
cu efect pur teatral.

îmi joc bine rolul
doar ca să-mi înșel adeversarii
pe care îi ciupesc cu „respect”
lăsandu-i să creadă că-s perfect.

sunt în căutare de piele
aș spune fină
și cât mai „substantială”
care să nu lase
nicidecum impresia
că pot să devin
cel mai mare dobitoc.

nu mă striviți
cu unghii neadecvate
pe care nu le doresc incă.
----------------------------------
sunt în căutare
de piele
fie ea și artificială.

Vladimir Nichita / Australia.
25/09/2018

Strigăt... bate vântul
ador mișcarea
pentru că sunt
zbor între cer și pământ
cu viziuni de clipe poetice
cântec.

Sunt poetul imaginilor spontane
scara sufletului
înaltă cuvintele... metafore
aripile mele sunt prinse de ele.

Numiți-mă pasăre de alcătuire
ochii mei
dirijează concertul
sunete magice
cu rezonanțe astrale.
------------------------------------
O schimbare de imagine
Muză transparenta
zbor în interiorul meu
cu mișcări erotice
aripile ei
sunt aripile mele
nimic mai mult.

Rămâi cu mine
atât cât să avem timp
pentru un zbor împreunat
în infinitatea Universului.

Poezia noastră
este imaginea iubirii
pe un pat de stele
unul imaginar...

Vladimir Nichita / Australia
25/08/2018

din a nopților splendoare
eu culeg mănunchi de stele
flori numite Spațiale
ce le strâng în buchețele
și le leg cu-a-mea speranță
că vei fi iubita mea
nu oricum... ci-ntreaga viață
cu tot ce va mai urma
flori udate cu pasiune
și cu tot ce îmi doresc
pentru tine sunt Prințeso
ție ți le dăruiesc
după care-ți scriu poeme
cu mișcări de cânt tăcut
chipul tău fiind rațiunea
ascunsă-n necunoscut
tu ești Muza ce o caut
și-o aștept îngândurat
tu ești marea mea viziune
ce-o doresc neîncetat
din a nopților splendoare
eu culeg senzații noi
freamăt

mângâieri cu care
ne-ntretinem amândoi
sânii tăi
gura și trupul
sunt convins că-mi aparțin
delicioasă e iubirea
când în brațe eu te țin
tu ești unică în lume
chiar de te numesc un vis
dar eu-s "magic"
și-ți pot spune:
că vei fi a mea... precis....

Vladimir Nichita / Australia.
25/09/2018