se "mișcă" Timpul... fără să mă-ntrebe
care mi-i rostul pe acest Pământ
El n-are stare... deci nu vede
cum sunt "bătut" de un sălbatec vânt
mă pierd în strigătul viziunii absolute
ce are iz de stare solitară
purtând pe buze numele iubitei
pe care-o chem pentru a mia oară.
azi calc pe aștrii și scriu versuri
îndurerat și fără-un rol anume
mă plimb prin stări de Universuri
și lumi virtuale... ce n-au nume
unde te-ascunzi Zeiță-a frumuseții
ființă neștiută de-al meu Eu
de îmi ești Muză... dă-mi povețe
și ajută-mă să scriu mereu.
doresc îmbrățișarea ta Divină
și-al tău sărut cât mai real
mișcări de trup... ce sunt lumină
pe-al poeziei piedestal
metafore ce-mi trec prin palme
de forme diafane ce erup
arome ale dragostei speciale
de care vreau să mă ocup.
Vladimir Nichita / Australia.
26/09/2018
-->
Comentarii
se misca timpul intr-un spatiu
de aburi si miros special
tarie si moment de revelatii
ce au un gust fenomenal
tu esti azi... Zaharul ratiunii
pentru aceasta unica cafea
tu Aurelia esti pe bune
Dulceata ce o pun in ea...
mmm... fantastic de buna, cafeaua ta, Aurelia !
ai aparut in calea vietii mele
iar eu cu drag te-am acceptat -
esti Muza unica in toate cele
deci multumesc anticipat...