Ce monument e in poza de mai jos?
Ieri am prezentat Universitatea Veche - IAȘI.
Universitatea Veche din municipiul Iași, actualmente Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa”, a fost construită de hatmanul Costache Ghica în vechea mahala Muntenimea de Mijloc și a fost cumparată în anul 1795 de Alexandru Calimachi voievod (1795-1799) pentru a deveni curte domnească. În anul 1796 a fost încastrată în partea superioară a porții de intrare în palat stema domnească având în scutul heraldic, în jurul capului de bour literele „Ale Io Ca”, adică „Alexandru Ioan Calimachi”. În imediata vecinătate au fost inscriptionate cuvintele „Ușa nădejdii” și anul 1976. Domnii care au urmat pe parcursul deceniului până în anul 1806 au locuit în această Curte Domnească. În ultimul an al celei de a II-a domnii, Alexandru Moruzzi a terminat lucrările de refacere a palatului din vechea Curte Domnească. Fosta casa Ghica, restaurată în anul 1845 în urma unui incendiu, avea să devină în anul 1860 locul de fondare a primei Universitati românești (26 octombrie 1860), care avea să ființeze aici până la data de 22 octombrie 1897, cand s-a inaugurat noul Palat Universitar din Copou unde funcționeaza și astăzi. Universitatea Veche păstrează până astăzi toate caracteristicile arhitecturii din epoca în care a fost edificată, fiind situată pe Strada Universității la nr.16.
xxx
Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din municipiul Iași a fost fondată în anul 1879, fiind unul din cele mai vechi așezăminte de învățământ superior din România. Acestă instituție poartă numele unui om de știință de renume internațional în domeniul neuro-endocrin și titular al catedrei de Anatomie Funcțională și Embriologie. Edificiul are statut de monumnet istoric și are sediul în fostul Palat Calimachi, datat 1793. Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”, dispune de 4 facultăți și 4 colegii universitare, are aproximativ 800 cadre didactice și pregătește aproximativ 9000 studenți ce se pregătesc în 7 categorii de specialități, dintre care 4 într-un domeniu nou (unic în țară) – bioingineria.
***
Înainte de înfiinţarea cu acte în regulă a celei mai vechi universităţi din România, "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, în anul 1860, au existat numeroase forme de învăţământ în capitala Moldovei.
- Istoricii consemnează 1563, ca an din care datează prima formă de instituţie de învăţământ la Iaşi. Domnitorul de atunci, Despot Vodă a înfiinţat la Cotnari, lângă Iaşi, un Colegiu (Schola Latina), cu un program şcolar conceput pe 5 ani. Elevii studiau limba latină, retorica şi dialectica.
- Un secol mai târziu, în 1640, cărturarul Vasile Lupu, ajuns domnitor al Moldovei, a fondat un colegiu la Mănăstirea "Trei Ierarhi", propria lui ctitorie, în care se studia în limba latina. Oficial, Iaşiul a devenit un focar de latinism într-un areal dominat de cultura islamică.
- În anul 1714 se înfiinţează Academia Domnească din Iaşi; în perioada economică dificilă a domniilor fanariote, ştiinţele şi învăţăturile înalte continuă să progreseze în Moldova, limba română începând să fie din ce în ce mai folosită. Academia din Iaşi serveşte la definirea şi afirmarea identităţii româneşti, întreţinând forţa de rezistenţă împotriva opresiunii otomane. În anul 1755 la şcoala aceasta s-a început a învăţa şi noţiuni de filosofie, ca şi în instituţiile de învăţământ superior apusene, numite Facultas Artium. Elevii şcolii ieşene au devenit, astfel, studenţi şi pe lângă limbi străine, religie, aritmetică, au fost iniţiaţi în filosofie, logică, psihologie. Fără multă vâlvă, Şcoala Domnească a luat caracter universitar, apărând astfel embrionul Universităţii Iaşilor.
- În anul 1835 la Iaşi se înfiinţează Academia Mihăileană (după numele domnitorului Mihail Sturza). Erau susţinute cursuri de istorie, filosofie, drept, teologie, chimie, matematică, inginerie, agronomie, arhitectură. Întemeierea şi funcţionarea Academiei Mihăilene, înfiinţarea primelor facultăţi – de Drept şi Filosofie, dar mai ales transformările profunde survenite la nivel politic (Unirea Principatelor Române din 1859), au pregătit fondarea Universităţii din Iaşi.
- În atmosfera de sărbătoare a Unirii Ţării Româneşti şi a Moldovei într-un singur stat a luat fiinţă prima instituţie de învăţământ superior din România, Universitatea din Iaşi. Inaugurată la 26 octombrie 1860, Universitatea poartă numele Domnitorului căruia i se datorează acest act fundamental de cultură românească
-->
Răspunsuri
ORA 11.22
Voi continua să prezint zilnic, și tot în jurul orei 11.00, câte un monument de cultură sau arhitectură din România, fără departajare, fără clasamente, fără punctaj. Cine răspunde e ok, ci nu, nu-i nici-o problemă. După ce a intrat primul răspuns corect, voi aplica si eu tot arsenalul de care dispun. Am zis. Fără suspiciuni, fără stres, viața e scurtă. La treabă deci!!!!
răspuns sec al zilei:
Casa Papolczy-Bay, Seini, Maramureş
Şi se pare că şi eu trebuie să-mi spun o opinie.
Trebuie să rcunosc că în urmă cu mai mult timp eu am fost cel ce am propus cu insistenţă ca cel ce răspunde primul să fie într-un fel bonificat. Desigur varianta mea era alta, dar am acceptat-o pe cea propusă de dl. Bivolu.
Nu m-am gândit atunci că acest gen de "premiere, bonificare" va duce la atâtea orgolii. Am ajuns la concluzia că online nu se poate organiza echitabil un concurs gen cine răspunde corect mai repede (decât doar prin implementarea unui progrămel ce acumulează "în ascuns" răspunsurile astfel încât să nu mai ştie stânga ce face dreapta, iar acestea să fie apoi fi afişate a doua zi). Oricum suspiciuni de "blat" vor fi în orice formă de concurs, eu chiar nu cred în ele, cred că orice organizator este bine intenţionat şi nu are vreo preferinţă în a desemna un câştigător.
Se pare că varianta originală, când toţi care răspund corect primesc acelaşi punctaj este mai de folos concursului nostru (eventuale departajări se poat face dor prin apariţia unor răspunsuri greşite sau a absenţei de la una sau mai multe întrebări).
Consider pe mai departe că şi această acţiune a dl. Bivolu (ca şi celelalte ale dânsului, dar la care nu ne-am aplecat noi) precum şi acţiunea mai recentă a Rodicăi Bogdan ne crează frenezie, curiozitate şi satisfacţie că noi putem contribui cu ceva inedit.
După cum poate aţi observat în ultimul timp am încercat să răspund ultimul, de preferinţă cu puţin timp înainte de expirarea termenului, tocmai pentru a nu supăra vreun posibil contestator.
Domnul Bivolu însă va hotărî ce şi cum în continuare. Indifernt însă de unele opinteli chiar şi la "Să ne cunoaştem ţara", pentru simplu motiv al interesului am fost şi voi rămâne fidel lui, am lipsit doar în perioade bine motivate şi nu din vreun orgoliu de orice natură. Nu m-au interesat clasamentele dar au şi ele farmecul lor.
Sper ca bunul Dumnezeu să ne dea tuturor gândul cel bun!
Când primești email că s-a finalizat discuția din ziua precedentă e logic că ești atent, fiindcă în scurt timp se plasează subiectul următoarei zile. Eu dau reîncărcare la intervale scurte paginii care îmi anunță activitatea moderatorului. Atât, elementar. Consultați un specialist și aflați că tot ce spun e real, ca și explicațiile date anterior, cuminte, crezând că știți despre ce vorbesc. Dacă vreți. Dacă nu - nimic din ce spun eu nu are voie, văd, să fie adevărat și de aceea nu are ecou. Misoginismul e un zid. De aceea mă bate gândul că v-ar fi mai călduț să nu fiu pe aici... Mi-ar lipsi frenezia orei 11, dar nu și suspiciunile repetate, nefondate.
Este evident că cel puţin primul răspuns de azi este un blat, argumentele cu taburi, Lens şi leptopuri performante nu stau în picioare nici pentru mine. Particip însă din plăcere şi nu competitiv.
Au fost situaţii când şi alţi concurenţi au răspuns mai repede, dar nu "în mai puţin de 1 minut" - era vorba de 50 secunde. Şi au fost şi situaţii când doi concurenţi sau 3 au răspuns aproape simultan (la intervale de secunde sesizate numai de sistem), dar în cazul de azi e vorba de o sincronizare aproape suprapusă între întrebare şi primul răspuns. Se poate răspunde şi în mai puţin de 1 minut, dar sunt necesare 2 condiţii: să cunoşti personal monumentul (nu cred că e cazul aici, că un astfel de conac nu este ceva public) şi a doua să ştii exact ora la care se pune întrebarea. Nu mai sunt necesare alte explicaţii.
Merg pe varianta toate răspunsurile corecte acelaşi punctaj, fără deosebire de ordine.
Ar mai fi o soluţie, mai complicată un pic: înbtrebările să se pună la ore diferite de la o zi la alta şi să se acorde un timp limită de răspuns, şi acesta diferit de la o zi la alta. Poate în acest caz se pot face departajări privind ordinea. Dar tot rămâne suspiciunea de blat.
Zice-o vorbă din bătrâni: "Nu iese fum fără foc" - se pare că deunăzi aveam dreptate să mă revolt. Acum nu-mi mai pasă de clasament, răspund cinstit, fără blat sau copiere din răspunsuri anterioare când am timp şi chef.
În fond particip aici din pură plăcere, îmi plce să caut pe mai multe motoare de căutare nu numai Google Lens - care fie vorba între noi, uneori nu a dat rezultate, dar am putut răspunde graţie altor metode de căutare şi în acele cazuri abia după răspunsul meu au venit şi celelaklte. În concluzie părerea mea este:
Ca dovadă de bună crednţă menţionez răspunsul zilei dar doresc să nu fie punctat: ...
Casa Papolczy-Bay, Seini, Maramureş
Casa construită în secolul XIX, ascunsă printre copaci, parcă ar fi un castel fermecat. Fără stăpân, cunoscută ca și Casa Bay, a fost o proprietate a familiei Papolczy. Papolczy Mária s-a căsătorit cu Bay Miklós de Ciumești.
Conform obiceiului copiii s-au născut în casa fetei, prima dată Béla, devenit antrenor de scrimă a Ungariei, cu un an mai târziu Ilonka, dar căsnicia lor a ajuns în impas și au divorțat. Soția cu copiii se mută la Budapest și se căsătorește din nou.
„Casa Bay”, str. Cetăţii nr. 1, fostă locuinţă, construita la sfârşitul secolului al XIX-lea, sediu de Comandament Divizia 20 Infanterie Tîrgu Mureş, (în anul 1939), Internatul liceului, sediul Cooperativei „Constructorul”, sediu E.ON Gaz, edificiul se află pe lista Monumentelor Istorice, în curs de reabilitare.
05 IULIE - CONCURSUL "SĂ NE CUNOAȘTEM ȚARA"
Casa Bay- Papolczy - Seini, jud. Maramureș
Pentru mine cele 2 postări la un interval de mai puţin de 1 minut nu-mi demonstrează decîte că între autorii lor este o sincronizare perfectă (vreau să fiu politicos şi să nu spun mai mult).
Nici un alt argument nu mă va convinge de contrariu şi pentru că ţi eu constat că acest concurs s-a transformat din ceva plăcut, incitant şi chiar interesant într-o vânătoare de cine postează mai repede un răspuns, nu de cine chiar caută, se informează şi încearcă să comunice ceva util (încercaţi să-mi demonstraţi că în mai puţin de un minut se recepţionează întrebarea, se caută răspunsul, se citesc şi se însuşesc informaţiile pentru un răspuns şi se şi postează răspunsul, iar numai pentru completarea acestuia sunt necesare 2 minute!), pentru acest motiv eu îmi donez toate punctele acumulate concurentului ultrarapid, mă închin în faţa lui pentru rapiditate, dar rămân fără respectul cuvenit pentru cinste şi corectitudine.
Nu mă retrag din concurs, dar voi continua să particip numai în momentul în care rapiditatea cu care se răspunde nu mai are importanţă, când toate răspunsurile corecte se punctează ân mod egal iar clasamentul se resetează la zero. Sper ca şi ceilalţi participanţi să se alăture protestului meu.
...
Vom face cum zic majoritatea participanților.
Spuneți- vă deci părerea!
Ivan, bună ziua! Am mai spus cuiva aici acest lucru: întâi că am oarecare dexteritate la ce-mi place, lucrez pe calculator de vreo 20 de ani, apoi - eu intru preponderent acasă, pe laptop, când pot intra. Deschid mai multe taburi concomitent. Acel Google Lens care cu siguranță te sprijină și pe tine poate da rapid răspunsul. Sau nu, uneori. Dacă am deschis trei pagini concomitent - mi-am luat informațiile de bază rapid de pe una - pentru răspuns. Apoi de pe restul paginilor, dacă există și dacă am eu timp, culeg rapid alte informații și la adaug pe pagina de concurs (și nu e relevant pentru tine dacă am citit sau nu întâi informația, sunt profesor și, deci, sigur nu rămâne niciodată... negândită). Ce mare filozofie? Nu te-ai scandalizat când am postat la o secundă/minut după tine sau la 5 ore, dar dacă mi-a ieșit puțin ”în față”... Cam prea copilăresc...
-
1
-
2
de 2 Următor →