Probabil voi lipsi 2 zile, dar voi continua de unde am rămas.
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
Acest răspuns a fost șters.
Categorii forum
Activitate
Să ne cunoaştem ţara
Probabil voi lipsi 2 zile, dar voi continua de unde am rămas.
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
-->
Răspunsuri
Turnul Ciunt (Salonta, Bihor), punctul de veghe transformat în muzeu
Altădată turn de veghe și depozit de arme, acum muzeu literar. Este povestea Turnului Ciunt, cea mai veche clădire din Salonta, ultima mărturie a vechii cetăți a orașului bihorean. Acesta adăpostește acum obiecte care i-au aparținut marelui poet maghiar Arany Janos, născut în localitatea din sudul Bihorului. Turnul a fost renovat recent cu sprijinul Guvernului de la Budapesta.
Situat chiar în centrul orașului, Turnul Ciunt a rămas drept mărturie a întregului complex al Cetăţii Salonta. Monument istoric de arhitectură laică, construcţia datează din 1620, când era folosit ca turn de veghe pentru soldaţi şi ca depozit de arme şi praf de puşcă. Denumirea a primit-o în urma unui incendiu.
Turnul cetăţii de apărare a Salontei a fost construit în 1636.
Desen al turnului făcut de Petofi Sandor
Denumirea sub care este cunoscut şi azi, Turnul ciunt, se datorează faptului că pentru o perioadă lungă a rămas fără acoperiş. În secolul XIX lucrările de restaurare au fost executate de localnicul Veres Károly, după proiectul arhitectului Gyalus László. Lucrările au fost finanţate de Arany László, fiul poetului Arany János. La 15 martie 1899 pe vârful turnului s-a montat o sferă în care au fost aşezate diferite documente. Tot în acel an, la 27 august, în cadrul unei festivităţi naţionale, în Turnul ciunt se inaugurează Muzeul Memorial închinat poetului salontan Arany János. Aici sunt expuse manuscrisele, cărţile, obiectele personale ale poetului.
Pe 15 septembrie 1907 s-a dezvelit statuia de deasupra intrării care îl reprezintă pe poet şezând. Ideea statuii îi aparţine lui Strobl Alajos. Sculptura în piatră a fost executată de Kolozsvári Szeszák Ferenc. Ideea amplasării statuii deasupra intrării îi aparţine lui Szalay Imre, directorul Muzeului Naţional din Ungaria. Tot el a propus ca intrarea aflată în partea de sud să fie mutată în cea de vest./