editare video - ifangelaUn cânticu tricu pitu stizma di chiatrâ - Irina Lucia MihalcaSinguru aştipta toamnaCa şi cum va s'aşteaptâ un ghisu di ciatzâUnâ altâ bana sau ţzi-şi va. S'nu amânji - ţzâ dzâţzi.Pitu cârărli lunjinati di lunâFârâ di trupu frândzâli azboairâ câtâ alti gări,Ca unu trenu cinuşiu tu cari ti alinji fârâ ca sâ ştiiSpuninji iasti multu amânatu tu chirolu a nostru?Dipriunâ lunjina şi aumbra, dipriunâ noi azbuiuramu di didindi di chiro,Dipriunâ elu iasti steaua şi ea barca ţzi-şi caftâ mardzina.Ia vedzâ ponjii ţzi ti ambarţzitarâ unâ oarâ cu elu,Singuri şi limunii, antunicoşi şi arşinoşi cum ţzâ iara arâslu,V-as achicâseşţzâ ma înclo, vahi multu ma amânatu...Înclidi oclii, dişclidi palma s'ţzâ disfacu nufirii,La poali ţzâ suntu şi vintulu şi aizvurli,Unu nioru cu pitali da ploai pisti ei cu chitchi,Purtati di vintu, unu curcubeu sârpu pisti chiro şi locu.Lunjinedzâ aclo iu nu iasti lunjinâ,Unu cânticu tricu pitu stizma di chiatrâ - greu cânticu!Ascâldatu tu lunjina blândâ a soarilui di toamnâImnâ pi'u treaţzi arâulu. Apa s'toarnâ la vaslu a ei.Ascrisu inji iasti ta-s amu la tâmpla unâ steauâ şiS'azboiuru pi aţzeali patru vinturi,Spuninji iasti multu amânatu tu chirolu a nostru?T'as ti doarâ lipseaştiS'ti andâmaseşhţzâ cu pira şi vrearea ei!Mutrea tu liniili di-tu palma ta, tu liniili ascrisi,Ditu aştiptarea a noaptiei suntu multi pâghidi, arâderi, chireri.Apili aspealâ zboarâli, arâulu inji ciuciurâ cânticlu,Arâul di sândzâ ditu inima ta. S'minteaşhti chirolu, ahânda i'asunâ toarâli,Un cânticu daima cleamâ soarili la-andâmâsirea cu luna.Ascultâ, ascultâ iholu di'tu casa farâ di mardzânji a chirolui,Spuninji arâu! Cari plândzi şi cari azburaşhti...Cari pi cari cleamâ şi cari pi cari caftâ - aspuninji!Ascultâ, ascultâ şi ina la mardzina di api a chirolui,Elu iasti aţzelu ţzi cleamâ, elu iasti aţzelu cari plândzi - ascultâ!Ti voiu, ti voiu! - ţzâ aspuni. S'nu amânji - maşhi ahâtu ţzâ aspuni.Un cântec a trecut prin zidul de piatrăSingur aşteptând toamnaCa şi cum ar aştepta un vis de ceaţă,O alta viaţă sau ce-şi dorea. Să nu întârzii -- îţi spune.Printre potecile luminate de lunăNeîntrupându-se frunzele zboară spre alte gări,Ca un tren fumuriu în care urci fără să ştii,Spune-mi e mult prea târziu în timpul nostru?Mereu lumină şi umbră, mereu noi plutind de dincolo de timp,Mereu el e steaua şi ea barca ce-şi caută ţarmul.Iată vezi copacii ce te-au îmbrăţisat odată cu el,singuri şi galbeni, nocturni şi sfioşi cum ţi-era zâmbetul,Vei înţelege mai târziu, poate mult mai târziu...Închide ochii, deschide palma să-ţi înfloresc nuferii,La poale-ţi sunt şi vântul şi izvoarele,Un nor cu petale plouă peste ei cu flori,Purtate de vânt, un curcubeu arc peste timp şi loc.Luminezi acolo unde nu-i lumină,Un cântec a trecut prin zidul de piatră -- baladă-ntr-un gând!Scăldat în lumina blândă a soarelui de toamnăMergi pe cursul râului. Apa se întoarce la vasul ei.Sortit sunt să am la tâmplă o stea şiSă plutesc pe cele patru vânturi,Spune-mi e mult prea târziu în timpul nostru?Ca să te doară trebuieSă te întâlneşti cu flacăra şi taina ei!Priveşte în liniile din palma ta, în liniile destinuluiDin aşteptarea nopţii sunt multe capcane, iluzii, rătăciri.Apele spală cuvintele, râul îmi şopteşte cântecul,Râul de sânge din inima ta. Se tulbură timpul, adânc îi rasună paşii,Un cântec prelung cheamă soarele la-ntâlnirea cu luna,Ascultă, ascultă ecoul din templul necuprinsului timp,Râule, cine plânge şi cine vorbeşte -- spune-mi,Cine pe cine cheamă şi cine pe cine caută -- spune-mi,Ascultă, ascultă şi vino la marginea apelor timpului,El este cel care cheamă, el este cel care plânge -- ascultă,Te iubesc, te iubesc -- îţi spune. Să nu întârzii -- doar atât îţi mai spune.
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
-->
Comentarii