Îmi cer scuze pentru această parodiere a unor aspecte care, din păcate, se mai întâlnesc uneori...
Copiii nu sunt vinovaţi, iar eu îi iubesc oricum!
„Noua pedagogie”
Pe copil, orice ar face,
Să îl laşi, el ştie bine
Ce să facă cu-a sa viaţă…
Chiar mai bine decât tine!
Mic sau mare-i tot copil,
Aşa că, dacă greşeşte,
Chiar de tu încerci, subtil,
Să-i spui asta, părinteşte,
El se supără, se-nalţă,
Te atacă şi… deodat,
Te apostrofează-n faţă,
Cum că tu eşti demodat!
Eşti părinte, eşti în urmă!
Nu cunoşti nimic, odat…
Doar copilul ştie totul!
El se naşte…învăţat.
Nu-l certa, că nu suportă
Şi îl oboseşti cumplit.
La computer când se joacă,
Tu să stai mai domolit.
Nu forţa copilul, dacă
N-are poftă de-nvăţat,
Căci psihologia cere
Un părinte…cumpătat.
El învaţă tot ce ştie,
De la jocuri, de pe Net:
Gramatică, ortografie
Şi-alte cele, berechet!...
-->
Răspunsuri
Mulţumesc mult!
Cu mult drag, Valerica