Buna ziua doamnelor Omizi, spuse Albisoara. Am auzit ca sunteti niste dansatoare nemaipomenite, si am venit de departe de peste mari si tari ca sa ne convingem daca va meritati sau nu celebritatea.Va invitam asadar la un concurs de dans.
Si spunand acestea, scoase repede din buzunarasul de la rochita un minicasetofon pe care-l puse in functiune. Din maruntaiele acestuia se revarsa astfel o melodie neinchipuit de frumoasa dar si foarte vioaie. Desi cele doua creaturi habar nu aveau sa danseze,datorita faptului ca erau teribil de ingamfate nu recunoscura acest lucru si fura nevoite sa accepte invitatia.In scurta vreme insa cazura lesinate datorita efortului la care fusesera supuse de eroii nostri, care bineinteles ca profitara de acest prilej pentru a alerga mai departe pe calea ce-i ducea spre fericire.
" E necesar sa va mai spun cat fura de rusinate omizile cand se vazura pacalite? Erau atat de rusinate datorita insuccesului lor,ca se jurara sa se lase de meseria ingrata la care nu puteau face fata, si incercara sa-si aline suferinta band fiecare cate un suc de portocale.
Noaptea acoperise deja cu mantia ei instelata pamantul, cand la nasul Albisoarei ajunse un miros delicat de zahar vanilat.De aici drumul spre Lacul Rubiniu era destul de scurt.Ultimii metrii fura parcursi in cea mai mare viteza de catre cei 2 eroi.Insa cum ajunsera pe malul acestuia si se aruncara in undele rosii, fura inghititi de 2 pesti de ciocolata ce luara pe loc formele de cub si cilindru.
Aflati in burtile inotatoarelor cei 2 prieteni rostira pentru voi dragi copii urmatoarea morala:
Multumeste cerului pentru soarta ce ti-a fost harazita . Vezi ca nu cumva incercand sa faci ca sa-ti fie mai bine sa nu izbutesti sa iti faci in final mai mult rau.
Sfarsit
-->
Răspunsuri
Pe când următoarea poveste Rodi?
Cu drag, Lucia
strat pestte strat de caramel...
... pana la Lacul Rubiniu...
... si pana la Muntii Rubinii...
Cu prietenie Lenuş