Stau si privesc acum in gol
Si vad ce-a fost, si vad ce e ...
Dar vad si ce as vrea sa fie
Caci voi spera pan-am sa mor.
Vad din trecut cum iarasi vine
Acea iubire, acea dintai.
O vad lucind in ochii tai
Si din trecut, te-aduce, iar pe tine.
Privrea-ti jucausa, iar
Inima-mi perpeleste,
Dorul de tine ma topeste,
Sa ma opun? Stiu! E-n zadar.
Caci am fugit precum un las,
Crezand atunci ca-ti fac un bine.
Iertarea insa, vine de la tine
Azi cand spui ca-s al tau iepuras.
Mi-ai dorit ce mi-am dorit demult,
Cand peste mari si tari la tine venit-am.
Clipe de neuitat primit-am,
S-acum noi ne iubim mai mult.
Rabdarea ne e pusa la-ncercare
Si dragostea ... numai secreta azitazi, nu e
Multimi de piedici da-vom la o parte,
Iubirii noastre-i vom croi o cale.
O cale asa cum trebuia sa fie,
De la-nceput, sub binecuvantare,
Si cred ca Cel ce poate da iertare
De noi se va-ndura, cu bucurie.
Răspunsuri
Minunate versuri Mihaela,mulţumim pentru postarea acestei poezii...Felicitări autorului Edmond Honu
Mie mi-a placut foarte mult si m-am hotarat sa o postez, chiar si fara voia lui; acum a aflat, i-am spus si este multumit.
Multumesc frumos, domnule Dan.
si eu multumesc!
Cu placere, d-nule Honu.
Frumoase versuri , felicitări !