Maraton Panorama Literară 2024, septembrie
14. (poezie, cyberpoeezie)
Ajun dezbrăcat în vin
~ bahice [21] ~
Sub luna de argint, în ajunul toamnei,
Două trupuri dezbrăcate, cuvintele sunt de prisos,
În noaptea blândă, cu vin roșu în pahar,
Se pierd în dorință, într-un dans amoros.
Frunzele de aramă cad în jurul lor,
Mângâind pământul cu foșnet ușor,
El îi șoptește cuvinte de dor,
Ea zâmbește, simțind amorul în fiecare tremur.
Vinul roșu curge, ca sângele vieții,
Îi îmbată cu aroma și visul intens,
Își ating buzele, în șoapte de dorințe,
Noaptea devine un tablou de pasiune dens.
Lumina lunii se joacă pe trupurile goale,
Îmbrățișări și săruturi, în fiecare colț,
Sub cerul de toamnă, învăluite în mister,
Se împletesc în dragoste, fără niciun colt.
Într-un sărut pasional, timpul se oprește,
Și luna le luminează frumusețea efemeră,
Fiecare atingere, o promisiune vie,
În acest ajun de toamnă, iubirea e de neînfruntat.
Frunzele se învârt în dansul vântului rece,
Îmbrățișarea lor devine un ritual sacru,
Sub cerul strălucitor, plin de stele ascunse,
Se scrie o baladă, o iubire fără tablou.
Senzualitatea nopții se împletește cu visul,
Trupuri goale, în umbra luminii palide,
Și fiecare înghițitură de vin, adâncește dorința,
În această noapte de toamnă, iubirea e nedespărțită.
Timpul e suspendat în acel moment divin,
Unde toată lumea se transformă în amor,
Și sub luna ce strălucește, într-o noapte de toamnă,
Se creează o baladă de dragoste, eternă și sublimă.
©Ioan Muntean, 2024
text participant la Cronopediada - Maratonul Panorama Literară
Comentarii