Frumosul și adevărul sunt mereu eterne,
Îmi place in viață mea și să mai fac ordine,
Caut sinceritatea, niciodată perfecțiunea,
Gonesc din suflet întotdeauna afecțiunea.
Îmi place mult și sensibilitatea la un om,
Care știe în viață să îngrijească un pom,
Sufletul este poarta unde intră și iubirea,
Care aduce pe drumul vieții acum fericirea.
Privesc mult pacea dar și fericirea sufletului,
Am și toate anotimpurile in calea gândului,
Mintea și sufletul nu merg pe același drum,
Sunt foarte gânditoare in viață mea acum.
Nu îmi pasă că ploaia peste grădină iar vine,
Și florile după căldura mare vor fi toate bine,
Tot ce îmi doresc este liniștea sufletească,
Care în sufletul meu frumos o să trăiască.
Câteodată tăcerea spune in viață mai multe,
Numai în suflet mai bun poate să o asculte,
Omul smerit știe și pe ce drum este în viață,
Din fiecare greșeală a lui toată viața învață
-->
Comentarii
Este o poezie frumoasă și inspirațională, care ne vorbește despre valorile fundamentale ale vieții. Ea este o poezie care poate fi apreciată de orice cititor, indiferent de vârstă sau de experiență.😀