Încet se oprește foarte bine furtuna,
Și fulgii de zăpadă se agită într-una,
Mai viseze și la iernile de odinioară,
Când noi ne-am întâlnit prima oara.
Acum am tâmplele puțin mai cărunte,
Ele vor timpul mai bine să îl înfrunte,
Și umbra serii se ascunde după case,
Acoperită de valuri albe de mătase.
Multe amintiri prin iarnă s-au ascuns,
Răsună în suflet un singur mic răspuns,
Copilăria revine dar ea in suflet renaște,
O primesc cu drag când ea călătorește.
Din iarnă in iarnă bine mai îmbătrânesc,
Nămeții albi din an un an mereu cresc,
A venit iarna să îmi aducă iar aminte,
Printre nămeții să merg acum înainte.
Fulgii aleargă printre ale mele gânduri,
Zboară peste tot, spre alte albe drumuri,
Strada mea în polei repede se îmbracă,
Eu încă mai cred că iarna este o joacă.
Nu îmi place vântul iernii care îngheață
Și îmi aduce un zâmbet frumos pe față,
Cineva la ușa casei mele tare mai bate,
Amintiri din zăpezi de foarte departe.
Gândurile ascunse și în ninsorile iernii,
Ascunse dar și uitate de negura vremii,
Iarna mea multe povești albe împarte,
Și frigul le-a gonit pe toate într-o carte.
-->
Comentarii
👍❄️🙂