Îmi lipesc nasul ca altă dată de geamul înghețat,
Îmi place când ninge, mai am mute de colorat,
Valuri albe de fulgi dau năvală, și mă zăpăcesc,
Crengile sunt încărcate de zăpadă, rău trosnesc.
Viscolește din ce în ce mai mult, vântul e turbat
Il ascult ce-mi spune, se crede ca altul împărat,
E iarnă, e ger, vânturile sunt acum zgomotoase,
Drumurile blocate, zările albastre sunt frumoase.
Pe lângă geam s-au strâns înghețate albe margele,
Așa înghețate mai rău sunt nopțile și toate zilele,
Sunt și zile foarte frumos de iarnă foarte colorate,
Numai de frigul înghețat pot fi mereu și alungate.
Noaptea, ziua, ninsoarea e veselă, nu se oprește,
Printre copacii înzăpeziți și peste noi viscolește,
Sunt triști, înghețați, mai săraci part când sunt goi,
Acoperiți de mii de fulgi de zăpadă, atât de moi.
Vântul lovește tare, fulgii sunt singuri pe stradă,
Alunecă bucuroși aduc un mare potop de zăpadă,
E frig cumplit, stelele se ascund, nu vor să se arate,
Stau la căldură, mai dau încă o pagina într-o carte.
-->
Comentarii
👍❄️🙂