Un felinar licărește într-o noapte de iarnă,
Curtea a schimbat iar in grabă altă haină,
E plin cerul de stelele nopții rău înghețate
Multe sunt la geamul meu foarte supărate.
Eu stau liniștită în casă la căldură și citesc,
Nu vreau cu fulgii de zăpadă să mă amăgesc,
Au venit și au plecat spre alte ținuturi acum,
Dar privesc pe geam și i-am întâlnit pe drum.
Ninge peste gradina care așteaptă primăvara,
S-a întors și Baba Dochia acum in toată țara,
Nu-mi pasă, in casă este cald și pot să citesc,
Și printre cărțile mele eu de mulți ani trăiesc.
Felinarul luminează jocul fulgilor într-o curte
Vântul vrea să alerge și pe străzi să ne caute,
Privesc pe geam, trece pe stradă iar cineva,
Se grăbește înfrigurat ca să ajungă undeva.
Ninge cu bucuria copiilor cu Omul de zăpadă,
Peste gradina mea acum, fulgii încep să cadă,
Lângă foc , lângă cărți sunt atât de liniștită,
Închid cartea, a fost mai demult bine citită.
-->
Comentarii