9 poezie
Tolba toamnei
Din cer picurii ploii repede sosesc,
Și toate ramurile mereu mai triste,
Ploaia mângâie frunzele veștejite
Razele soarelui nu îmi mai vorbesc.
Caut în sufletul toamnei o poveste,
Picurii ploii niciodată nu mă ocolesc,
Și printre ramurile goale hoinăresc,
Toate frunzele veștejite sunt triste.
Toamna bine caută și gutuile coapte,
Este răcoare, florile toate s-au supărat.
Printre ploi cocorii pleacă mai departe.
In tolba toamnei câteva nuci am căutat.
Printre frunzel de multe veverițe sparte,
Și privirea toamnei frumos s-a colorat
Comentarii
O poezie care este foarte frumoasă și emoționantă. Reușește să transmită cu succes sentimentul de tristețe și de melancolie specific toamnei.