16.
Mă hrănesc cu bucuria unui răsărit
Al speranței renăscută în dimineață,
Al dorinței și al confortului oferit
De iubirea dulceagă, pură și fâșneață.
În echilibrul de care mult m-am îndoit,
Simt cum lumina mă mângâie, mă răsfață.
Mă hrănesc cu bucuria unui răsărit
Al speranței renăscută în dimineață.
Flămândă de tine, m-am grăbit, n-am cântărit:
Nici raza de soare de pe propria-mi față,
Nici cuvintele cu care brusc m-ai umilit,
Nici vântul sec instalat pe a ta mustață.
Mă hrănesc cu bucuria unui răsărit...
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
-->
Răspunsuri
iniţial primul vers l-am citit "Mă hrănesc cu bucuria unui bărbat" şi cred că într-un anume sens "surdul nu aude dar le potriveşte"!