Ioan Muntean, România, Panorama literară, iunie 2023
15. (cyberpoem)
sfera
ierburi agățătoare victoriene
mai des fulgerate toate vin ca un diavol
ce nu moare pentru o altă lume
din nou stau pe geam
pe pereți desenez un refren
din domuri uriașe
desprinse ca un spirit incandescent
de palide mâini reîncarnate de mac
unde eşti iubire
ce va fi însemnând toate aceste păsări
în marea taină a porților sufletului
ce se hrănesc din miezul motorului
cu suflu țipător de piersică
ele doar preamăresc tainica lege
ce tresaltă cu felinare
mai dor şi cuvintele mele din inima ta
precis definită de inteligente săbii
spărgând adânc sfere ca niște ciuturi goale
am negat totul
simt cum mă poartă vântul
mereu spre cer de gânduri de-ale mele
închise în plicuri verzi
de un verde precum colțul ierbii viu
să împiedice credința oarbă
ca o limbă șuierătoare ciudate tenebre stârnind
ucigând curcubeie din lumea nemărginită
şi scoarța trupului tău
se simte pătrunsă adânc
de sfera-mi necunoscută
©Ioan Muntean, 2023
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
-->
Răspunsuri
poezie - cyberpoem - poem cibernetic
republicat pe cronopediada.wordpres.com şi pe ioanmuntean.wordpress.com