Nicoleta Mija România
Panorama literară iunie 2023
6. glosă
Am văzut bine cum Soarele iar apune
Pe întregul pământ o mână nevăzută
Și în plasa sufletului viața ceva pune
Timpul printre amintiri deseori cântă
Îmi este inima plină de mai multe stele
Surâsul amintirii îl văd in inimă venind
Mâna mea este curată printre multe zile
Lângă drumul meu minciuna o și prind
Și în mintea mea nu ascund acum nimic
Când nu înțeleg ceva bine iar mă și ridic
In viața mea întotdeauna aleg ce mai zic
Și pe caiet mai scriu câteva cuvinte un pic
Câteodată ploaia este cu mine un inamic
Dar umbrela este mereu cu mine un amic
Când privesc cerul sufletul este puternic
Am văzut dimineața că cerul ceva spune
Pot să pun în viață ce frumos am mai trăit
De aceea sufletul meu este foarte liniștit
Nu uit niciodată ce deseori am mai vorbit
Știu că mai am multe cărți acum de citit
Când dăruiesc ceva mult eu m-am gândit
Pentru nimic in viața mea nu m-am tocmit
Stau departe de cine câteodată m-a rănit
Chiar dacă pe drumul vieții mă și împiedic
Îmi place mult in ce fac să am luciditate
Să am in viață toate gândurile mai curate
Îmi place să dăruiesc mereu și bunătate
Dar știu că viața multe necazuri împarte
Bucuria deseori vine la mine să mă caute
Sunt deseori cu gândurile plecată departe
Puterea fără conștiință lacrimile le împarte
De multe ori cu sufletul meu eu am vorbit
Mă întorc in viață liniștită in casa părintească
Îmi place de mulți ani să am o ie romanescă
Vreau și bucuriile in ce fac să mă însoțească
Cei plecați in. Cer ii rog ruga să o primească
Îmi mai place de copil mângâierea cerească
Să ascult omul bun când începe să vorbească
Trebuie și in viață orice suflet să mai citească
Am fugit pe drumul vieții mele de orice răutate
Undeva departe respiră frumos tot pământul
Chiar dacă aleargă prin el anotimpul și vântul
Am amestecat câteodată cuvântul cu cântul
Când natura mai schimbă repede veșmântul
Respiră între multe lacrimi deseori sufletul
Ascunde toate durerile deseori bine gândul
Nu îmi plac oamenii care vor in viață iar totul
Știu că in grădină trandafirii or să înflorească
Îmi mai plac plimbările care colorează decorul
Dar am mai tras tare lacrimilor mele zăvorul
Câteodată mai cer oamenilor poate ajutorul
Numai credința adevărată îmi dă tot sporul
Pe lângă mine văd cum pleacă trecătorul
Știu că la un zâmbet frumos el este autorul
Deseori mai gonește din sufletul meu norul
Numai cerul îmi ajută in viață mie sufletul
Nu pot trăi fără să mă rog eu mereu am spus
Lângă candelă o icoană lucrată bine am pus
In casă numai oamenii cu credință am adus
Câteodată la lucruri triste mult m-am și opus
Poate o tristețe mare, oarte urâtă m-a răpus
Dar in sufletul meu credința curată nu a apus
Ușor printre valurile vieții pe drum m-am dus
Ploaia își organizează pe cer mai bine corul
In viața mea de multe ori poate m-am temut
Dar niciodată sufletul in viață nu a fost mut
Printre multe cărți pe drumul vieții am trecut
Să fiu mai bună in viață cu oamenii am știut
Cu credința curată sufletul bine l-am umplut
Dar să mă mai joc cu viața mea nu am vrut
În viața mea multe lucruri frumoase au apărut
Niciodată speranța pe drumul vieții nu a apus
Mă cunosc in viață foarte bine ce fac cu mine
Rugăciunea printre nopți, și zile mă susține
Arde iar candela credinței mele in suflet bine
Mai dăruiesc cu bucurie pe unde sunt o pâine
Îmi place in ce îmi place să fac multă ordine
Chiar dacă mai am în dulap mai multe haine
Dacă deseori să dăruiesc nimic nu mă reține
Și numai de răul vieții deseori m-am și temut
-->
Răspunsuri
republicat pe cronopediada.wordpres.com şi pe ioanmuntean.wordpress.com
Abordarea mi se pare îndrăzneaţă (şi dificilă), nu oricui îi e la îndemână a scrie o glosă. Felicitări pentru curaj şi realizare!