[…]
Mandorla, norul dumnezeieştii slave
Ideea centrală pe care o redă şi icoana praznicului este că Mântuitorul Hristos S-a înălţat nu doar către slava cerească (dumnezeiască), ci şi în slava trupului Său înviat şi îndumnezeit. Iconografii transpun acest lucru prin mandorlă, ca simbol artistic al slavei divine. În primele icoane ale Înălţării Domnului, mandorla însă lipseşte (a se vedea uşa sculptată de la Biserica „Santa Sabina“ din Roma, 430, sau relieful în fildeş aflat la Muzeul Naţional din München, începutul sec. al V-lea). 
Mandorla apare în reprezentările Înălţării de pe ampulele din Monza şi Bobbio (sec. V-VI), ciboriul de la San Marco - Veneţia (executat, după unele surse, în sec. al V-lea, după altele, în secolul al XIII-lea), relicvarul palestinian de la Sancta Sanctorum din Vatican (sec. al VI-lea) sau Evangheliarul Rabula (586), ca o elipsă colorată şi purtată de îngeri.
Îngerii sunt prezenţi în majoritatea scenelor unde Hristos este în slavă, în jurul sau chiar în interiorul mandorlei nu pentru a o susţine, căci Mântuitorul se înalţă prin propria putere dumnezeiască, ci ca expresie a slavei şi a măreţiei divine. Cu toată vechimea lor, elementele acestor reprezentări se vor păstra neschimbate, cu excepţia unor detalii secundare. Imaginea indică faptul că mandorla este redată ca un obiect suficient de substanţial pentru a fi susţinută de figurile care asistă la eveniment, exact cum se întâmpla cu vechile Victorii din arta romană care purtau gloria cuiva, către cer, pe un scut rotund. În toate scenele Înălţării, mandorla înfăţişează norul supranatural amintit în Faptele Apostolilor - „Pe când ei priveau, S-a înălţat şi un nor L-a luat de la ochii lor“ - care este, aici, chiar vehiculul Înălţării. Forma mandorlei, rotundă, ovală sau care combină cercul cu diferite forme geometrice, simbolizează cerurile preaînalte ale prezenţei dumnezeieşti către care trupul înviat al lui Hristos se înalţă.
Scena Înălţării are, ca şi multe alte elemente din iconografia creştină, precursori în arta greco-romană, mai exact, în imaginile artistice romane ale Soarelui înălţându-se pe cer şi, prin derivaţie, în înfăţişarea sufletului împăratului decedat înălţat la cer de un car (quadriga). Iconografia creştină le-a moştenit încă din secolul al IV-lea, dar nu le-a folosit prea frecvent. Apoteoza lui Sol Invictus se reflectă cel mai bine în scena Ascensiunii lui Ilie la cer.
[…]
-->
Răspunsuri
Pictura bisericii Draganescu - Parintele Arsenie Boca pe video.crestinortodox.ro