Pleiadele (1-5 aprilie) şi Pleiada – cuvinte şi sensuri
sursa: destepti.ro
Pleiadele, în astronomie, sunt un roi deschis de circa 3000 de stele, care se află la o distanţă de aproximativ 430 de ani-lumină de Terra şi a căror vechime este estimată la 100 de milioane de ani. Situate în Constelaţia Taurului, Pleiadele (cel puţin şapte dintre ele, cele mai strălucitoare) pot fi văzute, cu ochiul liber, pe cerul acestei primăveri, în special în perioada 1-5 aprilie.
Denumirea “Pleiade” vine din limba greacă – “pleias, pleiados” – care înseamnă “constelaţie cu şapte stele”. Potrivit miturilor antice, “Pleiadele” erau şapte surori, fiice ale lui Atlas, unul dintre titani, fiu al Cerului şi al Pământului, şi ale Pleionei, nimfă a mării (Oceanidă). Numele celor şapte stele mai importante (mai strălucitoare) din roiul de stele numit Pleiade, potrivit miturilor, sunt: Alcyona, Meropa, Maia, Electra, Taigete, Selena, Asteropa.
Pleiadele
Vechile legende greceşti spun că Pleiadele şi mama lor, Pleiona, au fost zărite într-o zi de Orion, un vânător uriaş, vestit pentru frumuseţea, dar şi violenţa sa, care s-a îndrăgostit de acestea. Le-a urmărit zadarnic timp de cinci ani, după care le-a transformat în porumbei, iar Zeus, pentru a le salva, le-a prefăcut în aştri. Şi Orion, după moarte, a fost transformat într-o grămadă de stele, de unde şi denumirea Constelaţiei Orion.
Din limba greacă, termenul “Pleiade” a fost preluat şi în limba latină – “Pleias” (Plias), “Pleiades”. În limba română, cuvântul “Pleiade” este un împrumut din limba franceză (cu etimonul comun in latinescul “Pleias”). În limba noastră, denumirea populară a acestui roi de stele este “Cloşca cu pui”. Şi alte popoare, precum aztecii şi evreii, au numit Pleiadele tot “Cloşca cu pui”, având în vedere forma în care puteau fi văzute pe bolta cerească.
Numele japonez al Pleiadelor este “Subaru” (“Unitate”). În 1953, cinci firme japoneze au fuzionat pentru a forma “Fuji Heavy Industries”, care au ales cuvântul “Subaru” ca denumire şi logo pentru autovehiculele pe care le produc.
Pleiadele – scurtă istorie a descoperirii lor
Sistemul solar
Se pare că Pleiadele erau cunoscute încă din Neolitic (ultima perioadă a epocii de piatră, anii 10 000 i.Hr.), de către şamani, despre care se credea că intermediază legătura dintre oameni şi puterile supranaturale. În epoca respectivă, se acorda o importanţă deosebită acestor roiuri de stele, deoarece apariţia lor marca începutul muncilor agricole.
O imagine a Pleiadelor a fost găsită şi pe Discul din Nebra, vechi de peste 3 600 de ani, descoperit din întâmplare în 1999, pe teritoriul Germaniei, considerat a fi cea mai veche reprezentare a cerului, într-o manieră care nu are termen de comparaţie în istoria civilizaţiei europene. Pleiadele sunt pomenite şi în epopeile homerice, în scrierile lui Hesiod (anii 700 i.Hr.), dar şi în textul biblic.
În 1769, astronomul Charles Messier consemnează existenta Pleiadelor în “Catalogul astronomic”, iar în secolul al XIX-lea, astronomii explică luminozitatea Pleiadelor, dată de norul de praful cosmic care le înconjoară şi care reflectă lumina emisă de stele.
Pleiadele în perioada 1 – 5 aprilie
Pleiade şi “Pleiada”
“Pleiada”, forma de singular, articulat a acestui cuvânt are un sens bine definit, denumind un grup de şapte poeţi francezi, din secolul al XVI-lea, de la finalul Renaşterii – Pierre de Ronsard (numit “prinţul poeţilor şi poetul prinţilor”), Joachim Du Bellay (fondatorul Pleiadei), Étienne Jodelle, Jean-Antoine de Baïf, Jacques Peletier, Pontus de Tyard si Rémy Belleau.
Pierre de Ronsard a avut ideea de a prelua această denumire pentru grupul celor şapte poeţi, după modelul altor şapte poeţi din secolul al III-lea i.Hr., din Alexandria (Egipt). “Pleiada” franceză, aflată sub protecţia ducesei Marguerite de Valois, fiica regelui Francisc I, al Franţei, îşi propunea să lupte împotriva “monstrului ignoranţei”, prin popularizarea culturii antice, în spiritul umanist al Renaşterii.
În condiţiile în care, în secolul al XVI-lea, limba literară folosită în toată Europa era limba latină, la care avea acces numai o elită a societăţii, reprezentanţii Pleiadei şi-au propus să impună limba franceză şi în scris (nu numai ca limbă vorbită), considerând-o la fel de nobilă şi cu posibilităţi expresive la fel de mari ca şi latina, aşa cum se întâmplase şi cu limba italiană, cu câteva generaţii mai devreme, prin literatura lui Dante Aligheri, Petrarca şi Boccaccio. În felul acesta, un număr tot mai mare de oameni ar fi avut acces la cultură.
“Pleiada” a jucat un rol fundamental în renaşterea culturii franceze, care va deveni, începând cu secolul al XVI-lea, una dintre cele mai prestigioase din cultura universală.
În sens larg, astăzi, cuvântul “pleiadă” se foloseşte şi pentru a denumi “un grup de persoane (ilustre), care activează în acelaşi domeniu (artistic, ştiinţific, politic etc.) şi care au aceleași preocupări, idei, concepţii etc.”. (DEX)
Între 1 şi 5 aprilie, un frumos spectacol cosmic poate fi observat cu ochiul liber, şi mai clar cu un binoclu sau cu un telescop. Planeta Venus va trece foarte aproape de Pleiade, de steaua Alcyona mai ales, ceea ce îi va conferi lui Venus o strălucire deosebită. Luminozitatea lui Venus, care va putea fi vazută ca înconjurată de o aureolă, va atinge punctul maxim în noaptea de 2 spre 3 aprilie şi va putea fi admirată în condiţii de cer senin, la aproximativ patru ore după apusul Soarelui.
-->
Răspunsuri