Ziua de 15 August reprezintã, în calendarul ortodox, cea mai mare sãrbãtoare religioasã a verii si anume Adormirea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mare, sãrbãtoare prin care se cinsteste moartea si înãltarea Fecioarei Maria cu trupul la cer. Sãrbãtoarea Adormirii Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mare mai este cunoscutã în popor si ca Sântãmaria sau Uspenia. Aproape 2,3 milioane de romani îsi vor sãrbãtori si onomastica de Sfânta Maria. Dintre acestia, majoritatea poartã numele de Maria, Marian, Mariana sau Mãrioara. Decizia de includere a acestei zile în Codul muncii a fost luatã în anul 2008, de Parlament, dupã ce a fost acceptatã solicitarea de reexaminare a noii legi privind reglementãrile în sectorul muncii, cu includerea printre sãrbãtorile legale a zilelor de Rusalii, dar si cea din 15 August.
Sãrbãtoare mare cu traditii vechi
Adormirea Maicii Domnului este pregãtitã temeinic printr-un post de douã sãptãmâni, perioadã în care crestinii se purificã trupeste, spun rugãciuni si se pregãtesc spiritual prin gânduri pasnice si fapte bune pentru întâmpinarea acesteia. În dimineata sãrbãtorii Sfintei Maria Mare, traditia ne învatã cã femeile crestine trebuie sã meargã la bisericã cu fructe si bucate alese pe care sã le slujeascã, apoi sã le împartã în cinstea celor trecuti în nefiintã. Se spune, conform traditiei populare, cã aceastã sãrbãtoare, a Sântãmãriei, se tine mai ales pentru sãnãtate, pentru cãsãtorie, pentru nastere usoarã, cât si pentru vindecãri. Denumirea sãrbãtorii Adormirii Maicii Domnului este datã, pe de o parte, de faptul cã, în cadrul bisericii, nu se poate vorbi de moartea propriu-zisã a unui sfânt, iar pe de alta fiindcã traditia bisericeascã ne învatã cã sfârsitul Fecioarei Maria a fost asemenea unei adormiri. De sãrbãtoarea Sfintei Marii Mare se leagã, de asemenea, o sumedenie de superstitii, traditii si obiceiuri populare. Traditia popularã ne spune cã în ziua de Sântãmãrie se adunã ultimele plante de leac si se vãd primele semne ale toamnei care se apropie. Totodatã, în fiecare gospodãrie se împart struguri si prune pentru sufletul mortilor, se culeg flori si se pun la icoana Fecioarei Maria, acestea fiind bune de leac. Existã, de asemenea, si superstitia conform cãreia dacã înfloresc trandafirii pe la ziua de Sfânta Maria, toamna va fi lungã. O traditie veche, popularã, ne spune cã la Sfânta Maria Mare se încheie dusul oilor la munte, iar bãrbatii îsi schimbã pãlãria cu o cãciulã, obicei respectat pretutindeni. Dupã Sfânta Maria Mare vremea începe sã se strice, prevestind capriciile toamnei.
sursă:http://www.vrn.ro/zi-libera-si-mare-sarbatoare-la-romani-sf-maria-mare
-->
Răspunsuri