În conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, în data de 30 octombrie 2023, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic mondial o monedă din aur cu tema 150 de ani de la nașterea lui Dimitrie Paciurea. Aversul monedei redă una dintre sculpturile lui Dimitrie Paciurea, „Gigantul”, inscripția „ROMANIA”, valoarea nominală „100 LEI”, stema României și anul de emisiune „2023”, iar Reversul monedei prezintă portretul, numele, semnătura și anii între care a trăit Dimitrie Paciurea „1873” și „1932”, alături de una dintre operele acestuia, „Himera Văzduhului”. Medalia are următoarele caracateristici tehnice:
- Data emiterii – 30 octombrie 2023
- Emitent – Monetăria Statului la comanda Băncii Naționale a României (BNR)
- Tema – 150 de ani de la nașterea lui Dimitrie Paciurea
- Valoarea – 100 lei
- Material (compoziție) – aur
- Titlu – 90%
- Forma – rotundă
- Diametrul – 21 milimetri
- Greutatea – 6,452 grame
- Cant – zimțat
- Calitate – proof
- Tiraj – 1000 exemplare
- Preț unitar de achiziție, exclusiv TVA, de la magazinele BNR din București și din țară – 3200 lei
Considerat de criticul de artă Luiza Barcan drept cel mai reprezentativ sculptor al avangardei din România, Dimitrie Paciurea, contemporanul lui Brâncuşi, s-a născut în 1873, la Bucureşti. A absolvit Şcoala de Arte şi Meserii, secţia Mecanică, apoi Sculptură, în clasa lui Vladimir Hegel, Bucureşti, în 1894. A mai studiat la Şcoala de Arte Decorative şi Industriale, Paris, Franţa şi Şcoala de Belle-Arte, atelierul lui Gabriel Thomas, apoi al lui Jean-Antoine Injalbert (1895-1899), dar şi Academia Julian, în atelierele lui William Bouguereau şi Gabriel Ferrier (1898-1899). A avut atât expoziţii personale cât şi de grup. Expoziţii personale:
- 1907 - cu Gheorghe Petraşcu, Ateneul Român, Bucureşti;
- 1922 - cu Gabriel Popescu şi Cornel Medrea, Ateneul Român, Bucureşti; 1930 - cu Gabriel Popescu şi Iosif Steurer, Muzeul Aman, Bucureşti;
- 1932 - Pavilionul Artelor, Bucureşti; 1
- 957, 1973 - Expoziţie retrospectivă, Muzeul Naţional de Artă al României, Bucureşti.
Printre expoziţiile de grup, se numără:
- 1905, 1910, 1923 - Cercul Artistic, Bucureşti;
- 1907-1909, 1913-1915, 1928 - Tinerimea Artistică, Bucureşti;
- 1912 - Tinerimea Artistică, München, Germania;
- 1920-1921, 1923 - Arta Română, Bucureşti;
- 1925 - Salonul Oficial de Pictură şi Sculptură, Paris, Franţa;
- 1929 - Salonul Oficial de Grafică, Barcelona, Spania;
- 1930 - Expoziţia de artă românească veche şi modernă, Bruxelles, Belgia; 2008 - Against Nature: the Hybrid Forms of Modern Sculpture, Henry Moore Institute, Leeds, Marea Britanie;
- 2009 - Centrul de Artă Modernă şi Contemporană, Messiah, Debrecen, Ungaria;
- 2011 - L'Europe des esprits ou la fascination de l'occulte 1750-1950, Muzeul de Artă Modernă şi Contemporană, Strasbourg, Franţa.
Dintre lucrările reprezentative, amintim:
- 1904 - Monumentul Gheorghe Duca (bronz, grup alegoric),Bucureşti;
- 1906 - Omul primitiv;
- 1905 - Două fântâni, cu arh. V.G. Ştefănescu, Parcul Carol, Craiova, Dolj; Gigantul (piatră); frontonul Muzeului "Grigore Antipa" (distrus);
- 1907 - Christ încoronat cu spini; 1912 - Madona Stolojan, Cimitirul Bellu, Bucureşti;
- 1913 - Sfinxul;
- 1920 - Fata cu ulciorul (portret);
- 1931 - Zeul Pan, Academia României din Roma, Italia; Seria Himere - Himera văzduhului, Himera pământului, Himera apei, Himera nopţii, conform sursei citate.
Dimitrie Paciurea a realizat o operă de sinteză de o remarcabilă originalitate, refuzând direcţia academistă, neoclasicismul, alegoria, şi preferând să aprofundeze stilurile şi tradiţiile mai vechi. A ales mereu ca temă centrală a operei sale figura umană. A fost membru-fondator al Societăţii "Arta română" (1919) şi declarat (post-mortem) membru al Academiei Române (2012). A primit o serie de premii şi distincţii precum:
- Premiul al II-lea la Salonul Oficial de Pictură şi Sculptură, Bucureşti (1909, 1910);
- Medalia cl. a II-a la Salonul Oficial de Pictură şi Sculptură, Bucureşti (1914); Premiul Naţional pentru Sculptură (pentru Himera văzduhului, 1927);
- Medalia de bronz "Marele premiu clasa a II-a" pentru Zeul războiului la Expoziţia universală din Barcelona, Spania (1929).
- În Bucureşti, s-a înfiinţat, în 2003, un liceu care poartă numele sculptorului: Liceul "Dimitrie Paciurea". A încetat din viaţă la 14 iulie 1932.
Sursa - AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Sculptura “Gigantul” a lui Paciurea a fost adesea comparată cu Sclavii lui Michelangelo, fapt deja acceptat de critica de artă din România. Niciodată până la această operă și nici după aceea, nu a existat nicio lucrare românească de sculptură care să fi transmis în limbajul tradițional atâtea emoții sau idei atât de complexe. Gigantul a avut un mare succes la public și la cercul restrâns al specialiștilor, fapt pentru care se consideră astăzi că această operă l-a consacrat definitiv pe Dimitrie Paciurea în sculptura din România. Ca atare, Paciurea a expus la Expoziția Tinerimii artisitice din anul 1907 un studiu de dimensiuni reduse a monumentului din Parcul Carol, motiv care a entuziasmat întreaga presă bucureșteană. A existat și un motiv pentru care s-a întâmplat acest lucru - seriozitatea și sinceritatea operelor lui Paciurea contrastau într-un mod evident față de convenționalismul și falsitatea de care dădeau dovadă mai toate lucrările de sculptură care se expuneau în acea epocă.
Sculptura “Himera Văzduhului” a lui Paciurea este o compoziție figurativă, simbolistică și fantastică reprezintă o figură umană. Pe fruntea fruntea originalului era modelată o stea. Inițial această operă s-a constituit o machetă pentru Mihai Eminescu, pentru ilustrarea poeziei Luceafărul. Piesa are gâtul lung, aripile ascuțite, picioare de capră, coadă de șarpe și un soclu stratificat. Piesa a fost prezentă la salonul oficial din anul 1927 când i s-a acordat premiul național pentru sculptură. Un fragment de aripă se află în expunerea permanentă a galeriei naționale.
-->
Răspunsuri