În data de 17 februarie 2025, Banca Națională a României va lansa în circuitul numismatic mondial o monedă din argint cu tema 145 de ani de la nașterea lui Camil Ressu. Aversul monedei prezintă o compoziție grafică sub forma unui pictor și o paletă de pictură în fundal, inscripția „ROMANIA” în arc de cerc, valoarea nominală „10 LEI”, stema României și anul de emisiune „2025”, iar versul monedei redă portretul, numele pictorului Camil Ressu și anii între care a trăit acesta „1880-1962”. Moneda are următoarele caracteristici tehnice:
- data emiterii – 17 februarie 2025
- emitent – Monetăria statului la comanda BNR (Banca Națională a României)
- tema – 145 de ani de la nașterea lui Camil Ressu
- valoarea – 10 lei
- metal (compoziție) – argint
- titlul - 99,9%
- forma – rotundă
- diametrul – 37 milimetri
- greutatea - 31,103 grame
- cant - zimțat
- calitate – proof
- tirajul – 5000 bucăți
- prețul unitar de vânzare, fără TVA, la magazinele BNR din București, Cluj, Constanța, Craiova, Iași și Timișoara – 560 lei
Camil Ressu a fost un pictor român, care, prin întreaga sa activitate artistică, pedagogică și socială, a fost una din personalitățile marcante ale artei românești. El s-a născut în data de 28 ianuarie 1880 la Galați și a decedat la data de 1 aprilie 1962 la București. Camil Ressu se trage dintr-o familie de aromâni (macedoromâni), stabilită în România pe la începutul secolului al XIX-lea. Tatăl său, Constantin Ressu, jurist de profesie, cu studii de drept la Bruxelles, făcea pictură în clipele libere. În anul 1887 Camil Ressu este înscris la Școala Normală de Arte Frumoase din București iar ulterior studiază la Iași. În 1902 termină studiile la Școala de Belle-Arte din Iași, obținând medalia de argint și pleacă în același an să se perfecționeze în străinătate. Se oprește două luni la Munchen vizitând muzeele din localitate, după care pleacă la Paris și se înscrie la Academia Juilian, în atelierul lui Jean Paul Laurens. În 1908 revine în țară și, preocupat de problemele sociale, colaborează cu desene satirice la publicațiile Furnica, Facla și Adevărul. În același an se înscrie în Partidul Social-Democrat din România.Participă pentru prima dată în 1910 la expoziția "Tinerimii Artistice" cu peisaje și compoziții pe teme rustice. În 1912 expune la Salonul Oficial tabloul Înmormântare la țară, iar în anul următor, la "Tinerimea Artistică", portretul de grup Terasa Oteteleșeanu, cu "șapte figuri ale boemei literare, muzicale și pictoricești". În 1914 deschide prima expoziție personală la București. În 1917, împreună cu pictorii Nicolae Dărăscu, Ștefan Dimitrescu, Iosif Iser, Marius Bunescu și cu sculptorii Dimitrie Paciurea, Cornel Medrea, Ion Jalea și Oscar Han înființează asociația „Arta Română,” la Iași. Vara se retrage la țară și pictează țărani la munca câmpului, vederi din sate, grupuri de muncitori dar și naturi moarte, nuduri, portrete ale diverselor personalități ale timpului și autoportrete. Participă activ la înființarea Sindicatului Artiștilor plastici din România în 1921, fiind ales președinte, funcție din care demisionează după doi ani. Camil Ressu a fost profesor și rector al Academiei de Belle Arte din București,până în anul 1941. Din 1950 a fost președinte de onoare al Uniunii Artiștilor Plastici, reluându-și și activitatea de profesor la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”. În 1955 i se acordă titlul de Artist al Poporului iar un an mai târziu este numit membru al Academiei Române. Cu o formație solidă, în care predominau studiile după corpul uman, după peisaj și după obiectele din imediata apropiere, Camil Ressu a reușit ca, prin combinarea capacităților formative ale desenului și culorii, să realizeze o creație care păstrează valorile tradiției, în condițiile unui efort de înnoire a limbajului plastic. A fost un artist apreciat al timpului fiind distins cu:
- Titlu de Artist Emerit al RPR - 28 aprilie 1951
- Medalia A cincea aniverasare a RPR – 24 decembrie 1952
- Ordinul Muncii clasa a I-a – 9 iunie 1954
- Titlu de Artist al Poporului din RPR – 26 august 1954
-->
Răspunsuri