În data de 5 martie 2021 Romfilatelia a lansat în circulația filatelică mondială o nouă emisiune de mărci poștale intitulată Femei celebre din România, dedicată unor personalități feminine de excepție.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 19,50 lei este reprezentat chipul lui Sarmiza Bilceascu (1867 - 1935), prima femeie avocat din România. Este prima femeie care a studiat dreptul la Universitatea Sorbona din Paris și prima femeie din lume care a obținut un doctorat în drept. A fost căsăstorită cu inginerul Constantin Alimăneșteanu. Înscriindu-se la Facultatea de Drept de la Universitatea Sorbona, a devenit cea dintâi reprezentantă a sexului feminin care urma cursurile acestei facultăți. Colegii ei au acceptat-o cu ușurință; în schimb, nu toți profesorii s-au arătat la fel de lipsiți de prejudecăți: unii au mers până la a-i interzice să asiste la cursurile lor. Totuși, Sarmiza Bilcescu a perseverat, și-a luat examenele cu brio, obținând în 1887 licența în științe juridice, iar în 1890 a devenit prima femeie din lume care a obținut titlul academic de doctor în drept, cu teza „Despre condițiunea legală a mamei în dreptul român și francez“, în care pleda pentru egalitatea dintre femeie și bărbat în căsnicie și în ceea ce privește drepturile asupra copilului. Revenind în România, a solicitat înscrierea în Baroul de Ilfov. Deși cererea ei i-a derutat pe profesori, a fost acceptată, Sarmiza Bilcescu devenind astfel, în 1891, prima femeie avocat din România. Totuși, nu a profesat avocatura, căci mentalitatea clienților îi determina pe aceștia să apeleze la avocați bărbați. În schimb, s-a dedicat activității filantropice, îmbunătățirii condiției și a drepturilor femeilor, educației, promovării culturii românești. La 18 martie 1894 a înființat Societatea Domnişoarelor Române, având drept scop unitatea culturală a românilor. A fost prietena reginei Maria, căreia i-a predat lecţii de limba română şi alături de care a susţinut concerte de pian. Sarmiza Bilcescu a militat pentru înfiinţarea de centre pentru lucrul costumelor naţionale, „ateliere de cusătorie”, mai cu seamă în mediul rural, dovedind un patriotism ieşit din comun. Elocvent în acest sens este faptul că ea trimitea costume naţionale unor doamne importante din afara graniţelor ţării sau tablouri ce conţineau imagini din ţară, toate acestea ajutând la crearea unei bune imagini a României. În anul 1913 a creat Consiliul Superior al Industriei casnice, un organism menit să pună în valoare importanţa şi frumuseţea îndeletnicirilor şi tradiţiilor din mediul rural. A fost de un real sprijin şi pentru studenţi, împlicându-se în înfiinţarea de cămine şi cantine pentru aceştia, mai ales pentru studenţii de la Drept, însă a avut o contribuţie importantă şi în proiecte de sprijin al educaţiei pentru copii, în general. A fost Preşedinta Federaţiei Femeilor Universitare, a intrat chiar şi în politică candidând, în anii ’30, pe listele Partidului Naţional Liberal, a fost membră în comitetele de patronare ale mai multor baluri cu scopuri de binefacere. Pentru sprijinul acordat celor din jur şi pentru nenumăratele acte de caritate, a fost supranumită „mama celor necăjiţi şi lipsiţi, sprijinul studenţimii“. În anul 1935, a ieşit din viaţa publică şi s-a retras la Româneşti-Muscel, unde a trecut la cele veşnice la 26 august 1935. Sarmiza Bilcescu a fost înmormântată în costum popular naţional şi a lăsat prin testament suma de 25 de milioane de lei, pentru construirea clădirii Palatului Industriei Casnice.
***
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2021/05/filatelie-femei-celebre-din-romania.html
-->
Răspunsuri