Vlăstarul” este revista Colegiului Național “Spiru Haret” din București, primul număr apărând în data de 25 decembrie 1923, la inițiativa profesorului Vasile V.Haneș. Colectivul redacțional era alcătuit din: Nelu Ciorănescu, Emil Ștefănescu și Vasile I. Velciu. Cele 17 pagini ale primului număr au fost tipărite la Institutul de Arte Grafice „Lucia”. Numerele care au urmat s-au bucurat de contribuția unor elevi ce au devenit personalități marcante ale culturii române: Mircea Eliade, Constantin Noica, Nicolae Steinhard, Alexandru Paleologu, Eugen Ionescu și alții. Coordonatorul revistei, V.V.Haneș, a explicat succesul acestei publicații școlare încă din anul 1939: „Cred că cheia izbândei revistei noastre a stat în aplicarea unui principiu: respectarea personalității elevului”. Istoria revistei a fost sinuoasă, cu urcușuri și coborâșuri. În anul 1943, activitatea redacțională este întreruptă. Despre numărul apărut în anul 1943 (40 de pagini) s-a știut foarte puțin, astfel că, în Dicționarul presei literare românești, sunt menționate următoarele momente ale revistei în perioada interbelică: „Apare, la București, bilunar (25 dec.1923 - 25 dec. 1930), apoi lunar (ian. 1931 - apr.-mai 1939; oct. 1939 - dec. 1942)”.Activitatea redacțională va fi reluată în anul 1968, la insistențele directorului de atunci: prof. Aurelia Teodorescu, până în anul 1972. În perioada care a urmat, până în anul 1989, istoria revistei este tulbure, apărând sporadic. Un rol important în reluarea activității redacționale i-a revenit profesorului de istorie, Adrian Pascu, director al Colegiului Național „Spiru Haret” în perioada 1993 - 2006.Revista a apărut constant până în anul 2003. După acest an, a urmat o etapă de apariții sporadice. Din anul 2011 revista apare neîntrerupt. Medalia de mai sus s-a bătut în anul 2013 cu ocazia trecerii a nouăzeci de ani de la apariția revistei. În prezent, revista Vlăstarul apare bianual, într-un format nou (aproximativ 90 de pagini). Misiunea acestei publicații școlare rămâne aceea de a promova tradiția culturală a Colegiului Național „Spiru Haret” din București și de a permite manifestarea autentică a fondului sufletesc al câtorva. Talentul nu e axa de susținere a gesturilor din arta tinerilor. Dacă se găsește, cu atât mai bine. Tinerii sunt artiști dintr'altă pricină: pentru că sunt autentici. Mai mult: întrucât formatul tipărit nu permite redarea complexității acestui „fond sufletesc”, începând din anul 2018, revista se bucură și de suport online: vlastarul.com.
***
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2021/01/mo-m-on-47.html
-->
Răspunsuri