Radio Târgu Mureş este un post multicultural care oferă publicului două programe cumulând 40 ore de emisie/zi: un program cu emisiuni în limba română (24 ore/ zi) şi unul pentru minorităţi, cu durata de 16 ore/zi (în limbile maghiară, germană şi rromani).
În perioada 1955-1957 era construit viitorul sediu al Radio Târgu-Mureş, prima clădire construită special pentru un studiou de radio teritorial din ţara noastră – pentru patru studiouri de emisie din care unul pentru concerte – , reuşindu-se un concept arhitectural unitar prin „legarea” cu vechea clădire – Casa Dandea, o clădire construită în stil neobrâncovenesc care a aparţinut fostului primar al oraşului Emil Dandea (1893-1969), care s-a aflat în fruntea urbei între anii 1922-1926 şi 1934-1937 – în care urmau să îşi desfăşoare activitatea o parte din serviciile postului. La 2 martie 1958, la ora 17.00, în ziua alegerilor pentru marea Adunare Naţională şi Sfaturile Populare, îşi începe emisia postul regional Târgu-Mureş. Prima voce care a apărut pe post a fost Rodica Dorgo, care a spus „Aici Târgu-Mureş, pe 261 şi 330 metri lungimi de undă. Dragi ascultători, bună dimineaţa !”. La limba maghiară, prima emisiune realizată de Jakab Erno si Margareta a fost despre alegerile locale care aveau loc exact în acea zi, pe 2 martie. Evoluţia duratei emisiunilor în limba maghiară: la început, în anul 1958, zilnic 60 de minute, în anul 1985 zilnic 180 de minute, din 1 februarie 1990 zilnic 4 ore, între anii 1990-96 zilnic 5 ore, duminică 7 ore, din anul 2001, împreună cu undele ultrascurte, zilnic 7 ore, duminică 8 ore. În anii începutului, Radio Târgu-Mureş difuza programe în limbile română şi maghiară, care nu depăşeau împreună o oră şi jumătate de emisie pe zi, şi se adresa locuitorilor unei zone geografice relativ restrânse, cea străbătută de cursurile superioare ale Mureşului, Oltului şi Târnavelor. În aprilie 1967, durata programului de emisie creşte la trei ore şi jumătate, pentru ca la începutul anului 1970 să ajungă la patru ore, iar ulterior la şase, în distribuţie egală în limbile română şi maghiară. Între anii 1976-1985, în cadrul primei serii a emisiunii în limba maghiară „Cu magnetofonul la drum”, au fost realizate interviuri-portret cu 421 intelectuali maghiari din România, care au fost prezentate ascultătorilor. Emisiunea a fost iniţiată de János Csifó. În anul 1985, la 12 ianuarie, ora 12.45, studioul teritorial Târgu Mureş este închis, ca şi celelalte studiouri din ţară, de către regimul comunist. 80 de oameni care deserveau studioul teritorial de radio au fost, astfel, „puşi pe liber”. La desfiinţare, împreună cu dotarea tehnică mai performantă, studioului i-a fost luată şi Fonoteca de aur, pentru a fi depozitată sau distrusă într-un depozit al închisorii din Jilava. Însă, înainte de transport, angajaţii studioului au reuşit să copieze în câteva zile şi nopţi, o mare parte a Fonotecii, pe care au depozitat-o la Biblioteca Judeţeană Mureş. La 22 decembrie 1989, Radio Târgu Mureş îşi reia activitatea, alături de alte studiouri teritoriale ale radiodifuziunii (Cluj, Craiova, Iaşi, Timişoara). Atunci, vechii redactori ai postului au relansat emisia în limbile română şi maghiară, bucurându-i pe ascultătorii mai vechi şi mai noi cu ştiri, informaţii, apeluri, declaraţii, interviuri care, de astă dată, în ţara descătuşată, au răsunat ca un încurajator ecou al libertăţii. Din anul 1990, Radio Târgu Mureş a început să difuzeze şi programe în limba germană, iar începând cu anul 1998, o emisiune săptămânală de 30 de minute dedicată romilor, unică în peisajul naţional de atunci.
Cel de-al cincilea și cel mai tânăr studio teritorial al Televiziunii Publice, cel de la Tg.-Mureș, a fost inființat în 2008, iar aria de acoperire cuprinde județele Mureș, Covasna, Harghita, Alba, Brașov și Sibiu.
***
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2020/11/ro-m-on-130.html
-->
Răspunsuri