Legea din 24 martie 1909 pentru modificarea unor dispoziţiuni din legile relative la organizarea judecătorească, în Titlul III, intitulat "Despre Consiliul Superior al Magistraturii" prevedea, ca se înfiinţează pe lângă Ministerul de Justiţie un Consiliu Superior al Magistraturii, ale cărui atribuţiuni vor fi:
- a-şi da cu părerea, conform legii, asupra confirmării, numirii şi înaintării magistraţilor de orice grad, începând cu judecătorii de ocoale şi cei de tribunale de judeţe;
- a judeca, conform legii, infracţiunile magistraţilor inamovibili la datoriile profesionale, şi a hotărî pedepsele aplicabile acelora cari se abat de le acele datorii;
- a-şi da avizul în toate cazurile în care va fi consultat de ministru;
- a îndeplini orice alta însărcinare i s-ar da prin legi.
Prin Legea pentru organizarea judecătoreasca din anul 1924, cu modificările din anul 1925, au fost aduse completări referitoare la Consiliul Superior al Magistraturii, privind componenta acestuia, cvorumul necesar ţinerii şedinţelor şi luării hotărârilor, precum şi modul de înlocuire a membrilor consiliului. Prin Legea pentru organizarea judecătorească din anul 1952 dispoziţiile privind Consiliul Superior al Magistraturii au fost abrogate. După anul 1989 instituţia Consiliului Superior al Magistraturii este consacrată în două articole ale Constituţiei din anul 1991, care a preluat un model răspândit atât în state cu o considerabila tradiţie democratică, cât şi în cele aflate în tranzitie catre o aşezare a instituţiilor pe principii democratice. Astfel, potrivit art. 132: „Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din magistraţi aleşi, pentru o durata de 4 ani, de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţa comună" . Conform art. 133: „Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii. În acest caz, lucrările sunt prezidate, fără drept de vot, de ministrul justiţiei; Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de consiliu de disciplină al judecătorilor. În acest caz, lucrările sunt prezidate de preşedintele Curţii Supreme de Justiţie." Dispoziţiile constituţionale revizuite fixează numărul de membri ai Consiliul Superior al Magistraturii la 19, din care:
- 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat; aceştia fac parte din două secţii, una pentru judecători şi una pentru procurori; prima secţie este compusă din 9 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori;
- 2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, cu o vechime de cel puţin 7 ani într-o profesie juridică sau în învăţământul juridic superior, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat; aceştia participă numai la lucrările în plen, cu drept de vot;
- ministrul justiţiei
- preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
- procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Consiliul Superior al Magistraturii este condus de preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, aleşi de plen, în prezenţa a cel puţin 15 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, cu votul majorităţii membrilor prezenţi dintre cei 14 membri aleși în adunările generale ale magistraților, care fac parte din secţii diferite, pentru un mandat de un an. Mandatul preşedintelui nu poate fi reînnoit. Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani. Conform art. 132 alin. (6) din Constituţia României, revizuită, „Preşedintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al Magistraturii la care participă". Sediul actual al instituției este pe Strada Plevna, nr.141 B, Sectorul 6, în municipiul București.
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2021/01/monumente-ale-eroilor-buzoieni-comuna.html
-->
Răspunsuri