Cu ocazia aniversării centenarului nașterii marelui om român de cultură, Ion Heliade Rădulescu, în anul 1902 s-au bătut două medalii aproape identice, cu chipul personajului, micile diferențe fiind în înscrisurile de pe revers. Aici se prezintă una din aceste medalii. Medalia este confecționată din bronz, are forma rotundă, cu diametrul de 50 milimetri și este realizată după macheta sculptorului Dumitrescu. În centrul câmpului aversului medaliei este reprezentat bustului lui Heliade, având deasupra periferic circular aplicată inscripția: “ION HELIADE RĂDULESCU”, iar de o parte și de alta a bustului sunt inscripționați anii de viată ai personajului: “1802 / 1872”. Pe revers, periferic circular, la partea superioară a medaliei este aplicată inscripția: “PĂRINTELE LITERATURII ROMÂNE”. În câmp, pe șase rânduri, este aplicată inscripția: ”NAȚIUNEA / RECUNOSCĂTOARE / CU OCAZIA / CENTENARULUI / DIN / 1902”. La partea inferioară, periferic circular, pe două rânduri, sunt inscripționați anii: “1834 1848-1866 1843 / 1822 – 1828 – 1836 - 1844” (repere calendaristice principale din activitatea marelui om de cultură). Redau mai jos câteva dintre reperele biografice ale omului Ion Heliade Rădulescu:
- 1802 - 6 ianuarie -Se naşte la Tîrgovişte Ioan Rădulescu, fiul lui Ilie Rădulescu, funcţionar militar (căpitan de poteră, polcovnic de dorobanţi) şi proprietar şi al Eufrosinei
- 1811- În timp ce învăţa carte grecească, după moda timpului, cu un dascăl Alexe, descoperă Alixăndriapopulară şi învaţă să citească româneşte cu un argat.
- 1813-1815- învaţă mai departe, la Bucureşti, cu dascălul Naum, călugăr la Sf. Niculae (probabil Naum Râmniceanu).
- 1815-1818- Urmează la şcoala grecească de la Schitu Măgureanu, unde continuă să facă încercări poetice.
- 1818-1820 - Urmează la şcoala românească de la Sf. Sava, înfiinţată şi condusă de Gh. Lazăr.
- 1820 - 1821 - Rămîne la Sf. Sava, ca ajutor al lui Gh. Lazăr
- 1822 - După plecarea lui Lazăr, redeschide şcoala de la Sf. Sava în condilii grele
- 1827 - Ia parte la înfiinţarea „Societăţii literare” patronate de Dinicu Golescu şi redactează statutele; în şedinţele acestei societăţi va citi pentru prima oară traduceri din Lamartine şi gramatica sa.
- 1828 - Apare la Sibiu Gramatica românească, după modelul gramaticii lui Le Tellier, pregătită se pare de pe la 1820. Principala ei inovaţie este reducerea numărului de slove (litere) conform principiului fonetic.
- 1829 - Începe să publice gazeta Curierul românesc, de o importanţă deosebită în formarea limbii şi a gustului literar al vremii.
- 1830 - Apare primul său volum de versuri: Meditaţii poetice dintr-ale lui A. de la Martin, în care sînt cuprinse şi primele poezii originale (Sonet, La anul 1830, Trecutul, Dragele mele umbre, Cîntarea dimineţii, La moartea lui Cîrlova etc.).
- 1831 - Publică traducerea piesei Fanatismul sau Mahomed prooroculde Voltaire, şi Regulile s'au gramatica poeziei, traducere şi prelucrare parţială după Cours de littérature, d'hisioire et de philosophie... de Lévizac şi Moysant
- 1833 - Ia parte la înfiinţarea „Societăţii filarmonice”, pe care o susţine organizatoric şi băneşte;
- 1836 - Începe corespondenţa publică cu Costache Negruzzi cu privire la limba literară, principiile de cultivare a ei, căile de introducere şi de adaptare a neologismelor şi necesitatea unificării formelor utilizate în diferite locuri, de diferiţi autori
- 1837 - În iunie apare prima fascicolă a revistei Curier de ambe sexe
- 1841 - Apare, în decembrie, în Foaia pentru minte, inimă şi literaturăde la Braşov articolul lui Heliade Peniru opinie în care pledează pentru drepturile politice ale claselor sociale active, intelectualitatea în primul rînd
- 1844 - Publică, în Curierul românesc şi apoi în Curierde ambe sexe, poezia Zburătorul, subintitulată „baladă”.
- 1848 - Deşi iniţial se ţinuse departe de pregătirile făcute sub mantia „Asociaţiei literare”, în aprilie, Heliade este invitat să se alăture comitetului revoluţionar format din Bălcescu, Rosetti, Ghica, Brătianu, Goleştii, Tell ş.a. La 9 iunie, Heliade citeşte proclamaţia de la Izlaz şi intră în guvernul provizoriu, unde joacă un rol de frunte, conducînd linia mai moderată — din motive pragmatice —, opusă măsurilor decise pe care le preconiza Bălcescu. Face parte, împreună cu Chr. Tell şi N. Golescu, din locotenenţa de trei, recunoscută de comisarul otoman şi este apoi obligat să se exileze, ca şi ceilalţi conducători ai revoluţiei, după intrarea trupelor lui Fuad în Bucureşti, în septembrie.
- 1850 - Desfăşoară o iniensă activitate publicistică la Paris, explicînd obiectivele revoluţiei, drepturile şi justificările ei istorice, precum şi motivele pentru care Europa ar fi trebuit să o susţină.
- 1851 - Publică volumul Mémoires sur l'Histoire de la régénération roumaine ou sur les événements de 1848 accomplis en Valachie (Memorii asupra istorieiregeneraţiei române adică asupra evenimentelor întîmplate în Ţata Românească în 1848), în care afirmă, pentru a justifica revoluţia, că „tiranii nu cedează niciodată drepturi dacă popoiul nu li se smulge.” Nereuşind să adune emigraţia în jurul ideilor sale, abandonează pentru moment lupta politică şi se stabileşte în insula Chios, unde se afla familia sa; aici începe să redacteze Istoria critică universală (neterminată, apărută postum)
- 1854 - Se întoarce pentru cinci săptămîni în Bucureşti, în timpul ocupaţiei turceşti a Capitalei, dar este nevoit să plece la protestele consulatului austriac.
- 1859 - La sfîrşitul anului, revine în ţară şi încearcă să reintre în viaţa politică; candidează în alegeri dar este învins de Bolliac, publică din nou Curierul românesc, care este suspendat de guvernul I. Ghica numai după trei numere.
- 1866 - Este ales preşedinte al Societăţii Academice Române, viitoarea Academie.
- 1868 - Începe să-şi republice creaţia poetică, revăzută, în Curs întreg de poezie generală(trei volume, 1868— 1870, al patrulea postum).
- 1872- 27 Aprilie - Moare Ion Heliade Rădulescu; funeralii grandioase (vorbesc: G. Sion, Hasdeu, C. Exarcu); e înmormîntat în curtea bisericii Mavrogheni, de la Şosea.
Redau mai jos părerile unor personalități române despre omul de cultură Ion Heliade Rădulescu:
- Cezar Boliac “Religiunea cu filozofia, patriotismul cu umanitatea au format baza conceptelor sale, au condus toate lucrările sale, şi le a plântat în toţi câţi se apropiau de el. Blând, dulce şi vesel, niciodată aspru....”
- Dan Berindei,"Fara sa fie înteles, ramâne o personalitate dominanta printre fauritorii României..."
- Ecaterina Andronescu,"S-a vorbit mult despre personalitatea sa, dar exista un acord deplin atunci când se afirma ca a fost un activ promotor al luminarii neamului, ca dascal poet, editor, lider de opinie...”
***
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2020/11/monede-coroane-cehe-de-colectie-31.html
-->
Răspunsuri