Considerate nu de putine ori niste “surori” vitrege ale monedelor, jetoanele au fost, cu unele exceptii, lipsite de atentia unor studii aprofundate si cataloage cuprinzatoare.
Din păcate, numismații profesionisti si colectionarii amatori s-au multumit doar in a le cataloga prezentindu-le caracteristicile dimensionale, inscriptiile si nu s-au aplecat mai mult asupra studierii lor din punct de vedere al contextului in care au aparut, al emitentilor, al arealului in care au circulat. Una din cauze poate fi raritatea acestora, data de zona restrinsa de circulatie, care putea fi un magazin, o intreprindere, un oras etc, dar si de tirajul mic. Din aceste motive deriva si numarul redus al colectionarilor acestor bucati de metal, care au substituit intr-o vreme monedele. Jetoanele cu inscriptia “Chiojdeni” sunt unele dintre cele mai frumoase si interesante piese de acest fel emise la noi in primele doua decenii ale secolului recent incheiat. La inceputul secolului al XX-lea, in Romania capitalul provenit din marile state din Europa Occidentala (Germania, Austro-Ungaria, Anglia, Olanda, Belgia, Franta etc) a jucat un rol esențial în dezvoltarea industriei romanesti aflate la inceputuri. Capitalul strain a finantat constructia de cai si mijloace de transport, de poduri, edificii de interes public dar si valorificarea diferitelor bogatii ale solului si subsolului. Capitalul german, unul dintre cele mai prezente pe piata investitiilor din Romania, era indreptat in cea mai mare pondere catre industrie, exploatarea bogatiilor naturale, in special a petrolului si a prelucrarii unor materii prime (lemn, minereuri, etc), catre companii comerciale si de cai ferate (constructie si exploatare). In preajma izbucnirii primului razboi mondial in industria romaneasca investitiile straine reprezentau, dupa unii autori 96% din totalul capitalului investit, iar dupa altii 80,2%, deci o pondere foarte insemnata. Jetoanele Chiojdeni, au fost emise de doua intreprinderi cu capital german existente la inceputul secolului al XX-lea in comuna Chiojdeni. Aceste fise metalice erau distribuite angajatilor, iar acestia erau obligati sa le cheltuiasca pe raza localitatii la magazine de intreprinderi, cantine sau pravalii care apartineau sau aveau legaturi cu patronii intreprinderilor emitente. Nu de putine ori preturile erau aici mai mari decit in alte parti unde nu se puteau folosi aceste semne monetare. In concluzie emiterea jetoanelor s-a facut tot in avantajul patronilor care astfel isi recuperau din banii platiti angajatilor. Chiojdeni este o comuna ce, in prezent, apartine administrativ de judetul Vrancea. În această comună a funcționat „Societatea anonima romana pentru industria lemnului” (fosta Gustav Eichler) proprietar fiind Ana D. Butu, care detinea si 6796 ha de padure in zona. Primul nume al comunei Chiojdeni a fost Niculesti de Padure, pâna în anul 1856 dupa numele lui Niculescu Câtu, mare proprietar de pamânturi aici. In acea perioada centrul localitatii era în satul Cătăuți. In anul 1856, Niculescu Câtu a vândut terenurile familiei Marghiloman, Iancu si Grigore, care a schimbat numele localitatii în Chiojdeni datorita faptului ca au adus oameni pentru a munci terenurile de la Chiojd de Buzau, unde au avut domenii întinse si herghelii. Mai tarziu, familia de boieri Buttu a cumparat terenurile de la familia Marghiloman. In anul marilor rascoale taranesti, 1907, si aici au avut loc importante miscari de revolta ale taranilor, conduse de Baba Dobra. In anul 1908 a fost construita o fabrica de cherestea aprovizionata cu butuci de pe valea Motnaului prin intermediul unei cai ferate, Motnau - Chiojdeni (1000 mm), lungime 13,5km, construita in 1903, proprietar Alexandru Marghiloman. Cheresteaua era apoi transportata, tot pe cale ferata, pâna la Râmnicu Sarat.In 1917 fabrica a fost bombardata de catre germani, o parte din active ajungând ulterior la Fabrica de Mobila Gugesti. Tot in 1917, germanii înfiinteaza aici bai publice, existând o zi pe saptamâna în care se facea apelul, iar cetatenii erau obligati sa faca baie. Muncitorii care lucrau la fabrica de cherestea cit si la caile ferate nu erau platiti pentru munca prestata cu bani. Ei primeau niste fise metalice. Acestea nu puteau fi folosite decât pe teritoriul comunei. Aceste fise metalice au fost și sunt jetoane care poarta inscriptia „Chiojdeni” si care au apartinut la doi emitenti: Gebr. Rosenberg si Grimm & Dörffel. Gebr. Rosenberg erau doi frati („gebr.” este prescurtarea de la „gebrüder”- in limba germana insemnind „frati”), Siegfrid Rosenberg din Cernauti si Arthur Rosenberg din Galati. Aceștia erau mari proprietari de exploatari forestiere, fabrici de cherestea, inclusiv fabrica de la Chiojdeni, care totusi este posibil sa fi luat fiinta in 1904, asa cum sta scris pe jetoane, si nu 1908 cum se mentioneaza in monografia comunei. Jetoanele Rosenberg erau rotunde, din alama sau cupru. Acestea s-au emis cu urmatoarele valori nominale: 5, 10, 20, 50 si 100. Pe piese nu este trecut numele monedei: pfennig (asa cum s-a crezut la un moment dat), lei sau bani.
***
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2021/02/ro-m-on-133.html
-->
Răspunsuri