Turismul este o activitate relaxantă, mult apreciată de locuitorii Văii Jiului - mari amatori de drumeţii şi buni cunoscători ai frumuseţilor naturii. În anul 1986, la sfârşitul verii, un grup de pasionaţi şi împătimiţi ai drumeţiilor montane, în frunte cu Aurel Dula şi Vasile Pollak, propun organizarea unei întâlniri anuale a veteranilor în ale drumeţiilor montane. La prima întâlnire care a avut loc în 1986 s-a hotărât ca următoarele să aibă loc la o cabană din munţii care înconjoară cu dărnicie Valea Jiului; întâlnirile nu erau însoţite de competiţii sportive, iar spre amintire veteranii vor primi câte o insignă, al cărei desen să reproducă o floare din bogata floră a munţilor noştri. Cu excepţia unei singure variante, toate piesele au fost bătute la Monetăria Statului Bucureşti, sunt ovale şi au dimensiunile 36/26 mm şi, cum este normal, unele piese sunt mai reuşite, în schimb, altele lasă de dorit. Aceste piese insignografice au fost gndite și proiectate de către: Nicolae Lazăr, Ion Liciu, Viorel Stroie, Dumitru Antonoiu, Tiberiu Kelemen și Iuliu Hornak. Ediţia a X-a a avut loc la Cabana Gura Zlatei, iar în centrul insignei apare toporaşul. Câmpul central al piesei este împărţit în două de o bandă neagră, de doliu, în amintirea celui care a fost sufletul acestor întâlniri - ing. Aurel Dula. Insigna a apărut în cinci variante de culoare, iar pe chenar apare înscrisul DRUMEŢII VETERANI - GURA ZLATEI 1995 şi pe banda neagră - EDIŢIA A X-a
Toporasului i se mai spune si Floricica echinoctiului, pentru ca infloreste in timpul echinoctiului de primavara. In Grecia antica, se credea ca toporasul este floarea Afroditei, zeita iubirii. In termeni botanici se numeste Viola odorata si apartine familiei Violaceae. Fruznele sale sunt in mod normal de culoarea violet inchis sau alb si au un miros aromat si un petiol destul de lung. Toporasii pot ajunge pana la o inaltime de circa 3 cm. In scop terapeutic de la toporas se folosesc florile si frunzele cu gust dulceag, mucilaginos care se culeg in martie- aprilie, dimineata dupa ce s-a scurs roua. Nu s-au izolat principii toxice in toporasi. Radacinile si rizomii speciei, prin compozitia lor in substante iritante, trebuiesc totusi administrate cu precautie. Din radacina plantei se prepara decoctul de toporasi. Partile aeriene ale plantei si mai ales florile sunt recomandate in tratamentul afectiunilor cailor respiratorii datorita proprietatilor antitusive, emoliente si expectorante. Florile au proprietati expectorante si emoliente de aceea ajuta la vindecarea tusei si eliminarea mucozitatii vascoase de la nivelul aparatului respirator. Prin efectul antitusiv foarte bun, infuzia din florile plantei este un remediu excelent pentru combaterea tusei uscate sau acute. Frunzele proaspete sunt folosite intern cat si extern pentru cancer, in special pentru cancerul de colon, gat si limba. In acest scop frunzele proaspete sunt infuzate zilnic si consumate ca si ceai. Ceaiul poate fi aplicat si extern ca o cataplasma. Florile sunt un bun laxativ, in timp ce radacinile si tulpinile sunt un bun vomitiv si purgativ. Frunzele roaspete de toporasi sunt folosite in unguente si cataplasme pentru rani. Toporasul nu creste singur, ci se aduna mai multe plante in acelasi loc. Aceasta concentrare este folositoare mai ales primavara, prin faptul ca emanatia de parfum este mai intensa si atrage astfel, insectele polenizatoare.
Cabana Gura Zlata este situată pe Valea Râului Mare, la gura Văii Zlata, la 15 kilometri depărtare de localitatea Râu de Mori, pe drumul spre barajul Gura Apei, la o altitudine de 775 metri. Se poate ajunge cu mașina de la Sarmisegetusa, prin satul Clopotiva, pe valea Râului Mare până la cabană. Cabana are capacitatea de cazare de 43 locuri, încălzire cu sobe de teracotă, grup sanitar comun, apă caldă de la boiler electric, curent electric, apă curentă, restaurant cu 2 sali (40 locuri), terasă (28 locuri) și bar (20 de locuri), parcare păzită și stație autobuz transport în comun. Iată și câteva telefoane de conatct: 0254 777 280; 0744 648 599.
***
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog de mai jos:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2022/12/monumente-ale-judetului-buzau-comuna.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri