Jetoanele sunt piese din metal sau alte materiale nemetalice, asemănătoare ca formă şi ca dimensiune monedelor și sunt folosite pentru declanșarea unui automat de muzică, pentru procurarea unor băuturi sau mici obiecte, ori pentru acces într-o anume incintă, etc. Pe unele jetoane este înscrisă chiar şi o valoare, sau numele unei firme, magazin, localitate, etc. În cazuri deosebite jetoanele sunt folosite şi ca număr de ordine. În mod cu totul special ele au fost precursoarele monedelor metalice, fiind folosite pentru efectuarea unor plăţi pe plan local şi uneori ele reprezintau o sumă încasată de membrii unor consilii de administraţie ale unor societăţi, pentru participarea la ședinţe, şi care, ulterior, erau schimbate la casierii în monedă adevărată.
***
Piesa de mai sus este un jeton emis de Cooperativa Albina din localitatea Tarcău în perioada intebelică. Comuna Tarcău este situată în munţii Neamţului, între Piatra Neamţ şi Bicaz, acum practic legată de Bicaz. Cooperativa Albina a fost înfiinţată în data de 31 ianuarie 1914, ca societate cooperativă pentru exploatare de păduri şi industria lemnului, fiind cea mare veche cooperativă din județul Neamț și cea mai mare din țară în anul 1926. După revoluția de la 1848 intelectualii români instruiți în Occident, au adus în țările române ideile cooperatiste care au fost adaptate treptat realităților unui spațiu care cunoscuse destul de târziu dezvoltarea relațiilor capitaliste. Primele forme de asociere și cooperare au apărut în sistemul bancar și au venit în sprijinul țăranilor împroprietăriți în urma reformei agrare de la 1864, constituindu-se noi instituții financiare precum: Creditul Financiar Rural, înființat în anul 1873 și Casele de Credit Agricol, apărute în anul 1881. Toate acestea aveau scopul de a acoperi nevoia de credit a micilor agricultori pentru achiziționarea de unelte și animale. Cooperativele de producție, de aprovizionare și consum au fost legiferate de Codul Comercial din anul 1887 care pentru prima oară definea modul de constituire și organizare a acestora. La început activitățile cooperativelor forestiere se concentrau asupra defrișării pădurilor, fasonării lemnului și vânzării acestuia, în special a lemnului brut pentru foc pe piața internă. Cooperativele forestiere din zonele montane împădurite au fost singurele unități viabile care au continuat să se dezvolte combinând exploatarea pădurilor cu prelucrarea și industrializarea lemnului. În județul Neamț au funcționat cele mai multe cooperative forestiere din România, treisprezece, având 1571 de membri, printre care se găseau și patru dintre cele mai mari unități: Albina,Tarcăul, Tazlăul și I.Gh.Duca. Cooperativa forestieră Albina din localitatea Tarcău, județul Neamț, a fost înființată în data de 31 ianuarie 1914, ca societate cooperativă pentru exploatarea de păduri și industria lemnului, fiind cea mai veche cooperativă forestieră din județul Neamț și devenind în anul 1926 cea mai mare din țară. Cooperativa Albina și-a început activitatea cu 30 de membri, un capital subscris de 800 de lei și un fierăstrău de apă. Datorită activității cooperativei Albina, localitatea Tarcău se dezvoltă, societatea oferind multe locuri de muncă, care au permis o creștere semnificativă a bunăstării satenilor. În anul 1934 cooperativa avea aproximativ 3000 de angajați. În presa vremii cooperativa era prezentată în mod laudativ: “Cooperativa...în curs de vreo 4-5 ani a făcut minuni. Pe locul sterp a creat un adevărat sat cu locuințe multe de lemn pentru funcționari și muncitori, cu magazii și ateliere, în cari funcționează cele mai perfecționate mașini germane și americane. Cooperativa “Albina” a ridicat mai multe școale prin satele vecine.” În anul 1929 cooperativa avea în administrare un număr de 3 fabrici: una în Tarcău (cu șapte gatere verticale și unul orizontal), una mică în Ardeluța (cu un singur gater) și alta la Borcea (dotată cu două gatere). În anul 1938 cooperativa furniza cherestea de rezonanță pentru armata germană, pentru anumite component ale fuselajului avioanelor de bombardament în picaj Stukas. În cel de-al doilea război mondial fabrica de cherestea a fost incendiată și după război refăcută. După naționalizarea din anul 1948 fabrica s-a transformat succesiv în:
- P.E.I.L. – ianuarie 1950
- A.S. Sovrom – 1 ianuarie 1954
- Sectorul de Industrializare a lemnului Tarcău – 1 ianuarie 1955
- C. Forestar S.A. Tarcău
Jetonul prezentat aici datează din perioada interbelică. Ținând cont de valoarea nominală similară cu a monedelor oficiale aflate în circulație, se poate considera că acestea s-au emis și utilizat local după anul 1930, când cooperativa a ajuns la cel mai mare număr de angajați, și au fost utilizate probabil până la începutul celui de-al doilea război mondial. Este cunoscut faptul că la cooperativa Albina exista un loc pentru servit masa, deci o cantină, unde probabil angajații își puteau utiliza jetoanele primite ca o parte din salariu, uneori chiar în avans. Cum pe jetoane nu este specificat clar că ele pot fi folosite doar la cantina cooperativei Albina, se poate presupene că acestea puteau fi folosite și la alte stabilimente aparținând cooperative, cum ar fi băcănii sau prăvălii locale, de unde muncitorii se puteau aproviziona cu cele trebuincioase traiului și muncii la pădure. Folosirea acestor jetoane elimina posibilitatea ca persoane străine care nu erau angajate în cadrul societății să poată beneficia de aceste avantaje. Cum fabricile de cherestea și exploatările forestiere erau foarte izolate, iar aprovizionarea muncitorilor era foarte dificilă, aceste cantine erau foarte utile. (Sursa – Dorel Bălăiță – Lucrarea “Arheologie industrială cu ajutorul jetoanelor”)
***
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog;
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2022/07/tableta-cu-stiri-neconventionale-153.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri