Nicolae P. Romanescu a fost un politic român care s-a născut în localitatea Cloșani, Mehedinți în data de 18 februarie 1857 și a decedat la Craiova în data de 31 august 1931. A făcut clasele primare la Craiova, apoi Liceul Louis le Grand, continuat la Aix-en Provence; studii de sociologie, literatură şi drept la Paris şi Liège. În 1875 s-a întors în ţară. A fost consilier comunal al oraşului Craiova (1883), deputat al Colegiului III Dolj (1884-1921), senator. Din 1922 a devenit senator de drept şi vicepreşedinte al Senatului. A contribuit la adoptarea unui nou tarif vamal şi la reorganizarea şcolilor primare. Primar al Craiovei în 1898, 1901-1905, 1914-1916, 1929; a contribuit la modernizarea oraşului prin lucrări edilitar-gospodăreşti. În 1885 a întemeiat o Şcoală de menaj la Craiova, iar în 1901 a introdus cel dintâi atelier-şcoală din ţară. A ctitorit parcul din Craiova, proiectat de arhitectul peisagist francez E. Redont. Proiectul a primit Medalia de Aur la Expoziţia de la Paris din 1900. Parcul a fost inaugurat în 1903 în prezenţa Regelui României, Carol I, a principelui Ferdinand, a primului ministru Dimitrie Sturza, a prefectului de Dolj, Iulian C. Vrăbiescu şi a sa. Din lucrările edilitare făcute în vremea sa, ca primar, amintim: aducerea apei potabile, iluminatul public, pavarea străzilor, amenajarea pieţii centrale şi extinderea abatorului. A fost director politic şi proprietar al ziarelor Opiniunea şi Acţiunea liberală (1887-1893). A fost membru al Oficiului Internaţional pentru protecţia legală a muncitorilor din Basel. A donat Fundaţiei Alexandru şi Aristia Aman, cu un an înaintea morţii, impresionanta sa bibliotecă şi colecţia sa de artă. A donat cărţi şi Bibliotecii Baroului Dolj. Colecţia sa de artă a cuprins tablouri din şcoala italiană şi olandeză, secolele XVI-XVII; tablouri ale unor pictori români; piese de artă decorativă străină: mobilier, poţelanuri, tapiserii, panouri şi frescă de la biserica din Creţeşti-Dolj. A fost un adevărat bibliofil şi a colecţionat cărţi valoroase din secolele XVI-XVIII, de la editori vestiţi (Elzevir, Aldus Manutius, Estienne, Didot); cărţi româneşti vechi; 2 ediţii de lux, în tiraj limitat, bibliofile; cu însemnări; cu ex-librisurile româneşti şi străine. Din opera sa enumăr următoarele titluri de carte:
- Asupra unui împrumut de 1.650.000 lei al oraşului Craiova (1910)
- Către alegătorii Camerei de Comerciu şi Industrie din judeţul Dol-Jiu (1887);
- Cestiuni de organisare privitoare la ţara noastră (1904);
- Despre nevoia de a întocmi muzee comerciale, industriale, agricole şi contuare de eşantioane (1904);
- Fost’a munca mea de folos pentru “artă și Craiova?
***
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2024/03/info-numis-mondo-156.html
ÎȚI MULȚUMESC
-->
Răspunsuri