Gara de Nord din municipiul București este cea mai mare stație feroviară a României.Din această gară pleacă și sosesc zilnic aproape 200 de trenuri (numărul acesta este mai mare iarna și vara când se pun în circulație trenuri suplimentare spre litoral și Valea Prahovei. Gara servește trenurilor Căilor Ferate Române și celor ale companiilor feroviare internaționale. București Nord este capătul liniei și are un număr de opt peroane și paisprezece linii. Din Gara de Nord se poate ajunge direct la Aeroportul Internațional Henri Coandă, cu trenul operat de compania CFR Călători. În prezent comutarea se face intre Gara de Nord si Punctul de Oprire Aeroportul Henri Coandă de unde un autobuz realizează legătura efectivă cu terminalele de sosiri și plecări. Un proiect de construire a unui tunel între Gara Odăi si terminalele de sosiri/plecări este in studiu de fezabilitate în concurență cu proiectul de magistrala de metrou M6. Gara este deservită de diverse rute de autobuze (liniile 105, 123, 133, 178, 182, 205, 282, 696), troleibuze (liniile 62, 65, 79, 85, 86, 93, 96, 97 - temporar suspendat), tramvaie (42, 44, 45, 46), o linie expres (780) care face legătura cu Aeroportul Internațional Henri Coandă și de o stație de metrou, aflată pe magistralele M1 și M4 (cap de linie). Piatra de temelie a gării a fost pusă la 10 septembrie 1868 în prezența lui Carol I, pe un loc ales de domnitor. Din data de 13 septembrie 1872, când s-a inaugurat această gară, s-a dat în exploatare circulația feroviară pe linia Roman-Galați și București – Pitești. Stația a fost denumită inițial Gara Târgoviștei (pentru că artera numită astăzi Calea Griviței se numea pe vremea aceea Calea Târgoviștei) urmând ca în anul 1888 să ia denumirea actuală. Chiar dacă la început această gară nu era concepută pentru a deveni principala gară a Bucureștiului, odată cu trecerea anilor aceasta a devenit principalul nod feroviar al Capitalei dar și al României. Ea a fost construită între anii 1868 – 1872 fiind concepută în formă de U formată din două corpuri paralele legate la capătul dinspre ateliere de un alt corp în orientare perpendiculară, și de-a lungul timpului i s-au adus modificări. Gara de Nord a început să devină neîncăpătoare încă din 1880, iar în anul 1928 gara avea șase linii pentru plecări și patru linii pentru sosiri. Din august 1944 s-au refăcut instalațiile de centralizare electrodinamică din gară, iar liniile și peroanele au fost prelungite pentru a se obține lungimi utile de 350 m. Perioada dintre anii 1950 și 1990 a cunoscut o creștere foarte mare a traficului feroviar, dar din anul 1990 numărul călătorilor a scăzut de câteva ori, proces care s-a manifestat în toată România. În prezent Gara de Nord este în curs de modernizare. Conform unor estimări din anul 2009, prin Gara de Nord trec zilnic aproximativ 10000 de oameni. Singurele perioade în care traficul din gară se apropie de 15000 de persoane/zi sunt cele din preajma sărbătorilor religioase. Numărul călătorilor transportați din și înspre Gara de Nord a fost de 3,6 milioane de persoane în anul 2011 față de 6,3 milioane în anul 2009. Din gara București Nord pornesc trenuri care circulă în special pe magistralele; 300 - spre Oradea, 500 – spre Suceva, 700 spre Galați 800 – spre Mangalia, 900 - spre Timșoara etc. Deasemeni gara leagă capitala României de Budapesta, Cernauți, Chișinău, Istanbul, Kiev, Moscova, Sofia, Viena, etc. Încă de la inaugurarea trenului Orient Express, în anul 1906, compania La Compagnie Internationale des Wagons-Lits a negociat cu guvernul român parcursul ce include Gara de Nord București ca stație de oprire înainte de Constanța, unde se face transbordarea în vapor până la Istanbul. În prezent, trenul Orient Express realizează două croaziere pe an.
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2023/05/morlaas-franta.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri