Centrul pilot de drept internațional umanitar (CDIU) a luat ființă prin ordinul Ministrului Apărării Naționale la data de 29 octombrie 1993, în municpiul Ploiești, iar sediul acestuia s-a inaugurat pe data de 6 decembrie a aceluiași an. Data de 14 Mai a fost declarată Ziua dreptului internaţional umanitar, prin Legea nr. 177/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349, din 13 iunie 2013, intrând în vigoare în 16 iunie 2013. Dreptul internaţional umanitar, cunoscut şi sub denumirea de dreptul războiului sau dreptul conflictelor armate, reprezintă un ansamblu de reguli care, din considerente de ordin umanitar, caută să limiteze efectele unui conflict armat, să protejeze acele persoane care nu participă sau care nu mai participă la ostilităţi şi să restricţioneze mijloacele şi metodele de război. Aplicarea întocmai de către părţile beligerante a normelor de drept internaţional umanitar în timpul conflictului armat internaţional şi intern are ca scop protejarea celei mai importante valori a umanităţii - fiinţa umană. Ca urmare a tratatelor şi convenţiilor internaţionale pe care România le-a ratificat în domeniul dreptului internaţional, pe plan intern au fost depuse eforturi privind gestionarea problemelor de drept internaţional umanitar. Acest fapt s-a concretizat prin constituirea Comisiei Naţionale de Drept Internaţional Umanitar (CNDIU) care, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 420/2006, cu modificările şi completările ulterioare, este un organ consultativ al Guvernului, fără personalitate juridică şi are ca scop îndeplinirea obligaţiilor ce îi revin României în baza tratatelor internaţionale din domeniul dreptului umanitar. Ministerul Apărării Naţionale face parte din Comisia Naţională de Drept Internaţional Umanitar (CNDIU), alături de Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Internelor, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Culturii şi Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, iar Secretariatul permanent al CNDIU este asigurat de Centrul de Drept Internaţional Umanitar din Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”. Comisia Naţională de Drept Internaţional Umanitar a avut un rol esenţial în elaborarea şi promovarea proiectului legislativ de marcare a zilei de 14 mai la nivel naţional ca „Zi a dreptului internaţional umanitar”, care reprezintă un reper simbolic şi istoric pentru România, fiind ziua în care ţara noastră şi-a exprimat ataşamentul faţă de valorile dreptului internaţional umanitar, prin ratificarea în anul 1954 a Convenţiilor de la Geneva din 12 august 1949. În urma ratificării Convenţiilor de la Geneva din 12 august 1949 şi a Protocoalelor I şi II Adiţionale la acestea, din anul 1977 statul român şi-a asumat obligaţia de a face cunoscute prevederile documentelor internaţionale care alcătuiesc dreptul internaţional umanitar (DIU). Obligaţia de a difuza şi de a asigura cunoaşterea principiilor şi normelor de drept internaţional umanitar este reglementată în tratate şi convenţii internaţionale și reprezintă una din responsabilităţile esenţiale ale unui stat încă din timp de pace. Difuzarea dreptului internaţional umanitar constituie o obligaţie a statelor de a asigura cunoaşterea acestuia de către forţele armate, fapt ce a determinat ca la nivelul Ministerului Apărării Naţionale să se înfiinţeze în anul 1993, Centrul de Drept Internaţional Umanitar, structură care face parte din Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” şi care are printre obiectivele sale principale instruirea personalului Armatei României pe linia dreptului internaţional umanitar şi diseminarea acestuia şi a domeniilor conexe.
La 1 decembrie 1918 Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, constituită din 1228 delegaţi şi sprijinită de peste 100000 de persoane adunate la eveniment din toate colţurile Ardealului şi Banatului, a adoptat o rezoluţie care consfinţeşte unirea tuturor românilor din Transilvania şi întreg Banatul cu România. Ziua de 1 decembrie 1918 marchează bilanţul luptei pentru întregirea statală, care vine să încununeze precedentele acţiuni ale fraţilor din Basarabia 27 martie 1918 şi Bucovina 28 noiembrie 1918. Poporul român a valorificat conjunctura internaţională creată în urma primului război mondial şi a ştiut să se afirme în contextul mişcării de eliberare a popoarelor şi al victoriei principiului naţionalităţilor în Europa. Rezoluţia votată de Marea Adunare Naţională proclama: deplina libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare, egala îndreptăţire şi deplina libertate autonomă confesională, înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic, desăvârşita libertate de presă, asociere şi întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omeneşti, reforma agrară radicală precum și aceleaşi drepturi şi avantaje muncitorilor români ca şi muncitorilor din statele europene dezvoltate. Legea Unirii a fost ratificată prin decretul lege nr. 3631 din 11 decembrie 1918 de către regele Ferdinand I şi votată în unanimitate de Adunarea Deputaţilor în şedinţa din 29 decembrie 1919.
***
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2023/09/tableta-cu-stiri-neconventionale-165.html
ÎȚI MULȚUMESC!
Răspunsuri