În data de 29 aprilie 2024, Banca Națională a României a lansat în circuitul numismatic mondial două monede comemorative cu tema 20 de ani de la aderarea României la NATO. Aversul monedelor prezintă Palatul Parlamentului, locul unde s-a ratificat tratatul de aderare a României la NATO, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „1 LEU”, stema României și anul de emisiune „2024”, iar reversul redă sigla NATO, inscripțiile „ADERAREA ROMANIEI LA NATO” și „2004”, anul aderării României la NATO.
Caracteristicile tehnice ale monedelor sunt următoarele:
- data emiterii – 29 aprilie 2024
- emitent – Monetăria Statului la comanda BNR (Banca Națională a României)
- tema – 20 de ani de la Aderarea României la NATO
- valori – 10 lei și 1 leu
- metal (compoziție) – argint cu titlul de 99,9% (cea de 10 lei) și tombac cuprat (cea de 1 leu)
- forma – rotundă
- diametrul – 37 milimetri
- greutatea – 31,103 grame (cea de agint) și 23,5 grame (cea de tombac)
- cant – zimțat
- calitate – proof
- tiraj – 5000 exemplare din fiecare
- preț unitar de achiziție (fără TVA) la magazinele BNR din București, Cluj, Constanța, Craiova, Iași și Timișoara
Clădirea Parlamentului României din capitala Bucureşti, cunoscută şi sub numele de Casa Poporului sau Casa Republicii este un obiectiv de seamă al capitalei și probabil unul care va rămâne în memoria multor generații care vor veni din urma. Enumăr mai jos câteva date tehnice și alte informații ce prezintă interes mai mare, cu referire la această grandioasă clădire; lungime – 270 metri, lăţime – 240 metri, înalţime - 86 metri cu 12 nivele, adâncime la subsol - 92 metri cu 8 nivele, suprafaţă construită – 66000 metri pătrați, suprafaţă desfăşurată – 330000 metri pătrați, deţine 3 recorduri Guinness: pentru cea mai mare clădire pentru uz civil, cea mai scumpă clădire şi cea mai grea clădire din lume, pentru realizarea clădirii folosindu-se: 1000000 metri cubi de marmură 5500 de tone de ciment, 7000 de tone de oţel, 20000 de tone de nisip, 1000 de tone de bazalt, 900000 metri cubi lemn esenţe diferite, 3500 de tone de cristal, 200000 metri cubi de sticlă, 2800 de candelabre, 220000 metri pătrați de covoare şi 3500 metri pătrați de piele, la construcţie au participat 200 arhitecţi şi aproximativ 20000 muncitori care au lucrat în trei ture, 24 ore pe zi, arhitect şef fiind Anca Petrescu. Clădirea, neterminată încă, ocupă locul 2 în lume la capitolul clădiri administrative după Pentagon şi locul 3 în lume ca volum construit cu 2550000 metri cubi după Pavilionul de montaj al rachetelor cosmice de la Cape Canaveral - SUA şi piramida Quetzalcoatl din Mexic, costurile clädirii fiind estimate la 1,75 miliarde dolari SUA în anul 1989 şi 3 miliarde de euro în anul 2006, data începerii construcţiei fiind anul 1983. Este o clădire foarte costisitoare. Numai costul gigacaloriilor și al iluminatului electric depașește 6 milioane de dolari pe an, cât un oras. Sunt candelabre cu 700 de becuri. Instalația de aer conditionat, complet neeficientă, are nevoie de o jumatate de tonă de freon pe an, substanță interzisă pentru că e vinovată de distrugerea stratului de ozon. Cele 18 lifturi consumă 50 kWh fiecare, adică dublu decat ar fi normal. O puzderie de agregate și componente mărunte au fost produse de firme românești de stat care între timp s-au privatizat. Înlocuirea și întreținerea lor sunt extrem de scumpe. De exemplu, clanțele în stil baroc au fost produse de Urbis, care ulterior a fost cumparată de o firmă suedeză. Înlocuirea unei clanțe defecte a ajuns să coste 1000 de euro bucata. Pentru ca Palatul lui Ceaușescu să poată fi ridicat, o bună bucată din București, cu tot cu istoria și geografia lui, a trebuit ștearsă la propriu de pe fața pământului, așa cum ștergi cu radiera un desen în creion, care nu îți place. Demolările în zona Uranus au început în anul 1982 pentru a face loc constructiei Casei Poporului. Există o seamă de legende urbane despre Casa Poporului -printre ele, cică are 2 buncare antiatomice și 8 tuneluri de fuga, și cel puțin unul din ele este izolat cu plumb. Are o vastă rețea de tuneluri, parte din catacombele Bucureștiului, iar Ceaușescu ar fi vrut să facă linie de metrou între Casa Poporului și Băneasa. Nu e de neglijat și că la Casa Poporului puteți găsi cel mai ieftin și romantic restaurant din București, unde se poate mânca destul de bine.
NATO (Organizația Tratatului Atlanticului de Nord) este în prezent principalul garant al securității României, în cadrul relației strategice transatlantice cu Statele Unite ale Americii, care, asigură coerență și consistență acțiunilor Alianței. Statul român găzduiește actual o serie de structuri, sisteme și forțe NATO, participă cu trupe și mijloace militare la operațiuni și misiuni ale Alianței prin implicare în anumite teatre de operații, contribuie la măsuri de consolidare a prezenței avansate a acesteie pe flancul său estic și asistă state partenere, în ce privește eforturile comune de creștere a capacităților de reziliență, apărare și sprijin. În fiecare an, în prima duminică a lunii aprilie se sărbătorește „Ziua NATO în România”. Statul român a primit invitația de a deschide negocierile de aderare la Alianță în anul 2002 la Summitul de la Praga, alături de alte state europene. Ceremonia de ridicare a drapelului României la sediul NATO a avut loc la 2 aprilie 2004. Câteva dintre elementele prezenței NATO în România sunt:
- Unitatea de Integrare a Forțelor NATO- structură de comandament militar multinațional pe teritoriul României și reprezintă unul dintre cele 8 comandamente similare existente pe flancul estic organizației, care fac legătura dintre organizație și țările gazdă. Rolul acestor unități este acela de a oferi sprijin, astfel încât forțele NATO să ajungă la destinație și să fie pregătite pentru misiunile încredințate. Rolul său este astfel facilitator în ce privește primirea, staționarea, pregătirea și coordonarea forțelor militare ale NATO, urmând apoi să le asiste în ce privește integrarea acestora alături de partenerii din Alianță și de forțele militare ale țării gazdă, astfel încât misiunea lor să fie îndeplinită.
- Detașamentul NATO de Contrainformații de la București
- Centrul de Excelență NATO în domeniul HUMINTcu sediul la Oradea
Astăzi alianța politico-militară NATO reunește 32 de țări din Europa și America de Nord, ea fiind înființată în data de 4 aprilie 1949 prtintr-un tratat semnat la Washington DC. Sediul general NATO se află la Bruxelles în Belgia, iar Sediul Central al Forțelor Aliate din Europa se află în apropiere de Mons -Belgia. Cheltuielile militare însumate ale NATO constituie aproximativ 70% din totalul cheltuielilor militare la nivel mondial. Reprezentanții statelor membre și-au exprimat intenția de a aloca minimum 2% din produsul intern brut pentru cheltuielile militare până în 2024.
-->
Răspunsuri