Muzeul “Badea Cârțan” din comuna Cârțișoara, județul Sibiu, este o instuție muzeal-etnografică amenajată în memoria vestitului cioban din Cârțișoara ce a fost înființat în anul 1968 în centrul comunei. Astăzi, instituția cuprinde colecții de icoane icoane pe sticlă, cărţi din colecţia lui Badea Cârţan, fotografii vechi, ceramică şi lăzi de zestre. În curtea muzeului a fost reprodusă o casă ţărănească tipică de la mijlocul secolului XIX cu interior specific zonei. Primele obiecte pentru muzeu au fost strânse începând din 1960 de către secretarul primăriei şi preotul local. Clădirea muzeului a fost donată de doamna Frâncu Silvia, fiica fostului preot Vulcan, cu destinaţia expresă pentru amenajarea unui muzeu sătesc, care să cuprindă şi o cameră destinată lui Badea Cârţan. Badea Cârţan a fost un ţăran originar din Cârţişoara (Sibiu), unde s-a născut în anul 1849. Acest cioban simplu a rămas în istoria românilor ca un luptător pentru unirea românilor din Transilvania cu cei din Vechiul Regat, toată viaţa sa dedicând-o acestui scop. Într-o vreme în care românii din Transilvania aparţineau Imperiului Austro-Ungar şi nu se bucurau de drepturi, Badea Cârţan a folosit cea mai eficientă armă: cartea. Badea Cârţan, care a îndrăgit cu patimă cartea, cartea românească şi cartea de istorie, a trecut timp de 30 de ani de mai multe ori munţii, din porunca inimii, aducând din Vechiul Regat în Transilvania, în traistă, sute de cărţi româneşti. Ajuns de mai multe ori la Bucureşti, el a cunoscut mai mulţi oameni de cultură, de la care a învăţat istoria românilor şi mai ales ideea romanităţii poporului român. Prin ideea romanităţii înţelegem faptul că românii au luat naştere în urma amestecului dintre daci şi romani. Dorind să vadă cu proprii săi ochi momentele care erau mărturii ale istoriei poporului român, Badea Cârţan s-a hotărât să plece pe jos la Roma. Ajuns acolo, Badea Cârţan s-a dus mai întâi la Columna lui Traian. Cum era singur şi a nimănui, cum se făcuse seară, s-a aşezat pe trotuar şi s-a culcat la picioarele Columnei. A doua zi dimineaţa, trecătorii, poliţiştii, ziariştii, au avut o revelaţie: un ţăran din Corjaţi, un dac la picioarele Columnei lui Traian. Presa din Roma a scris în ziua următoare:„Un dac a coborât de pe Columnă: cu plete, cu cămaşă şi cuşmă, cu iţari şi cu opinci”. I s-a publicat fotografia, i s-au luat interviuri.” Badea Cârţan a făcut senzaţie la Roma, a fost invitat la mediile politice, culturale, jurnalistice din Italia, fiind primit cu simpatie şi prietenie. De-a lungul vieţii sale a călătorit prin Ungaria, Austria, Italia, Elveţia, Egipt, Germania, Ierusalim şi în atâtea locuri prin ţară. Dacă alţi călători celebri şi-au dedicat viaţa expediţiilor din dorinţa de a descoperi noi teritorii, ori pentru a se îmbogăţi, Badea Cârţan a călătorit pentru a vedea cu ochii săi strămoşii poporului român şi din dragoste pentru istoria lor. Badea Cârţan a fost cunoscut, îndrăgit, preţuit de bărbaţii politici, de oamenii de cultură, de mediile patriotice din Vechiul Regat. În anul 1911, la 62 de ani, Badea Cârţan s-a stins din viaţă, fără a mai apuca să vadă ziua întregirii tuturor românilor. A fost înmormântat în cimitirul de la Sinaia, pe mormântul său fiind trecute următoarele versuri: „Badea Cârţan doarme aici visând întregirea neamului său”. Muzeul cuprinde o colecţie de icoane pe sticlă ale pictorilor populari Matei şi Ţimforea, icoane de Nicula, Făgăraş şi Ţara Bârsei, cărţi rămase de la Badea Cârţan, gospodăria ţărănească de la mijlocul secolului al XIX-lea, compusă din casă şi şură, dotată cu mobilierul specific zonei şi perioadei, o colecţie de fotografii vechi reprezentând portul popular din secolele al XIX-lea şi al XX-lea, lăzi de zestre executate de meşteri locali în secolele al XIX-lea şi al XX-lea, ceramica lucrată de meşteri olari din comună.
Cârțișoara (în maghiară - Kercpatak, în germană - Kleinkertz) este o comună din județul Sibiu, formată numai din satul de reședință cu același nume. La recensământul din anul 2021 comuna număra 1260 locuitori, în creștere față de recensământul anterior (anul 2011 – 1243 locuitori) dintre care: români – 90,87% și restul – necunoscută sau alte etnii. Componența confesională a comunei sibiene Cârțișoara astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 85,87%, baptiști – 2,86%, adventiști – 1,19% și restul – nedeclarată sau alte religii. Atracțiile turistice ale comunei sunt:
- Mănăstirea Sfinți Petru și Pavel
- Muzeul Badea Cârțan
- Moara de apă
- Șoseaua Trasfăgărășan, care traversează comuna
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2014/12/roma-italia.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri