În data de 16 iunie 2025, Banca Națională a României va lansa în circuitul numismatic mondial o monedă din aur și o monedă din tombac cuprat cu tema 745 de ani de la prima atestare documentară a orașului Sighișoara. Aversul monedelor prezintă o imagine a Bisericii din Deal și a Turnului cu Ceas din Sighișoara, inscripția „ROMANIA” în arc de cerc, stema României, anul de emisiune „2025” și valoarea nominală „100 LEI” (1 LEU). Reversul monedelor redă o interpretare grafică a cetății Sighișoara, stema actuală a orașului și inscripțiile „SIGHISOARA” și „1280” – anul primei atestări documentare a orașului.
Caracteristicile tehnice ale monedelor sunt următoarele:
- Data emiterii – 16 iunie 2025
- Emitent – Monetăria Statului Român la comanda BNR (Banca Națională a României)
- Tema - 745 de ani de la prima atestare documentară a orașului Sighișoara.
- Valori – 100 lei și 1 leu
- Metal (compoziție) – aur cu titlu de 90% (cea de 100 lei), tombac cuprat (cea de 1 leu)
- Forma – rotundă
- Diametrul – 21 milimetri (cea de 100 lei), 37 milimetri (cea de 1 leu)
- Greutatea – 6,452 grame (cea de 100 lei), 23,5 grame (cea de 1 leu)
- Cantul – zimțat
- Calitatea – proof
- Tirajul – 1000 bucăți (cea de 100 lei), 5000 bucăți (cea de 1 leu)
- Preţul unitar de vânzare la magazinele BNR din București, Cluj, Constanța, Craiova, Iași și Timițoara, fără TVA – 5200 lei (cea de aur) și 250 lei (cea de tombac cuprat).
Biserica din deal din Sighișoara este o biserică evanghelică care a fost construită în mai multe etape între anii 1345-1525 fiind închinată Sfântului Nicolae. Considerată cel mai valoros monument arhitectonic din oraș, ea este a patra biserică gotică ca mărime din Transilvania și înglobează o capelă romanică și un donjon patrulater. Biserica ere singura criptă cunoscută în Transilvania aflată dedesubtul corului și conține morminte din secolele al XVI-XVIII. Este biserica în care Gheorghe Rakoczi I a fost ales principe al Transilvaniei și rege al Ungariei în 1630. Prima atestare scrisă a bisericii este din 1345, într-un document al regelui Ludovic I al Ungarie în care scrie că sighișorenii îi sunt credincioși și că clădesc o biserică închinată Sfântului Nicolae. Portalul de nord cu blazonul orașului este din 1495, portalul de sud cu pronaos din 1525, altarul cu două aripi pe partea frontală a navei laterale din 1513. Corul a fost terminat în 1520. Cutremurul din 1838 a provocat mari daune bisericii dar a fost imediat renovată. Frescele interioare au fost probabil pictate în două etape: 1483 și 1488. Picturile din 1483 (corul și arcul de triumf) îi aparțin probabil lui Valentinus Pictor (care a devenit ulterior primar în 1490), iar cele din 1488 (în nava laterală nord-sud) îi aparțin probabil lui Jakobus Kendlinger. În biserică se păstrează cristelnițe, pietre funerare și altare aduse din alte locații părăsite de credincioși, precum: Cund, Șaeș și Beia, dar și altarul vechi de la Biserica Mănăstirii din Sighișoara. Turnul-clopotniță se ridică pe o bază pătrată cu latura de 11 m, corpul prismatic este înalt de 24 m, iar împreună cu acoperișul cu foișorul și cu fleșa terminală are 42 m. Este clădit din piatră brută, netencuită, iar geamurile și geamurile tăiate erau guri de tragere și de aruncare. Turnul este dezaxat spre sud iar fleșa este încovoiată. Navele laterale sunt zidite prin alăturare, nu legate de zidul turnului, ceea ce dovedește că au fost construite ulterior. Nava de nord are o lățime de 5,2 m iar cea de sud de 3 m. Lungimea bisericii este de 53 m, din care corul este o treime. Ușa de lemn a portalului poartă inscripția W.R.U.B 1495 („Wladislaw Rex Ungarie et Boemiae”), având în stânga stema regală iar în dreapta stema cetății Sighișoara.
Turnul cu Ceas, în limba germană - Stundturm, în traducere „Turnul orelor” este un monument istoric și de arhitectură din Sighișoara, cel mai masiv dintre cele nouă turnuri de apărare ale cetății Sighișoara, are s-au păstrat până în prezent (din totalul de 14). Monumentul are o înălțime de 64 de metri, este situat în partea de sud-est a cetății și este vizibil din orice punct al centrului orașului. Edificiul a fost construit în secolul al XIV-lea pentru a proteja poarta principală a orașului. La sfârșitul secolului al XVII-lea a fost prevăzut cu un coronament de factură barocă, similar celui de la Catedrala Sfântul Vitus din Praga. De-a lungul timpului Turnul cu Ceas a devenit edificiul reprezentativ al orașului. Până în anul 1556 încăperea de la primul nivel al turnului a servit drept sală a consiliului orășenesc. Construcția are la bază o prismă dreptunghiulară, prezintă cinci nivele, care împreună cu balconul și acoperișul în formă de piramidă au o înalțime de 64 de metri. Acest edificiu a primit la începutul veacului al XVII-lea un orologiu refăcut în anul 1648 de către Johann Kirschel. Orologiul este prevăzut cu statui de lemn de tei, înalte de 0,80 metri. Ele înfatișează zeii păgâni ce personifică zilele săptămanii: Diana (luni), Marte (marți), Mercur (miercuri), Jupiter (joi), Venus (vineri), Saturn (sâmbăta) și Soarele (duminica). Actualul mecanism al ceasului este mai nou fiind executat la comanda speciala in Elvetia de firma Fuchs si instalat in Turnul cu Ceas la 1 aprilie 1906. În exterior ceasul este dotat cu doua cadrane de 2,40 metri diametru, pe fiecare fatada a turnului. În anul 2008 Turnul cu ceas din municipiul Sighișoara a fost gravat anul 2208 pe prototipul monedei românești de 2 euro, fără putere de circulație.
Cetatea Sighișoara este centrul istoric vechi al municipiului cu același nume din județul Mureș, construit în secolul al XII-lea de coloniști sași sub denumirea latină Castrum Sex și păstrat în mod aproape neschimbat până astăzi, fiind locuită și în prezent și în 1999 inclusă în patrimoniul mondial UNESCO. Cetatea este amplasată pe malul sudic al râului Târnava Marea, pe o coastă de deal lungă de 850 m, pe două terase: terasa de jos – 350 metri și terasa de sus – 429 metri. Popularea Dealului Cetății a avut loc în jurul Bisericii Mănăstirii dominicane, a cărei construcție a fost începută la sfârșitul secolului al XII-lea. Tot lângă Biserica Mănăstirii a funcționat și prima școală din Sighișoara (menționată documentar în 1522). O schola maioris („școală majoră”) și-a început cursurile în anul 1607 pe lângă Biserica din Deal, monument istoric și de arhitectură din secolul al XIV-lea. În anul 1619 a fost dată în folosință clădirea proprie a Școlii din Deal, Scara acoperită, inițial cu 300 de trepte, a fost construită în 1642. Cetatea este înconjurată de un zid de 9,3 m a cărui înălțime inițială era de circa 4 m. Ulterior, înălțimea zidului a fost mărită în unele locuri până la 14 m. Zidul a fost construit între secolele al XIV-lea și al XVII-lea ca protecție împotriva atacurilor turcești. Zidul avea 14 turnuri, din care 9 se păstrează până în ziua de azi. Turnurile funcționau ca sedii ale diferitelor bresle meșteșugărești (frânghieri, măcelari, cojocari, țesători, croitori, giuvaergii,cositori, tăbăcari, fierari, lăcătuși, dogari, pescari, cizmari).
-->
Răspunsuri