Întreprinderea minieră Motru a fost o cunoscută exploatare de extragere a cărbunelui de carieră din zona acestui oraș. Adresa de corespondență a întreprinderii este Calea Severinului, nr.19, orașul Motru, județul Gorj. Această întreprindere era parte a Sucursalei Divizia Minieră Târgu Jiu din cadrul complexului minier SC Oltenia SA. Începând cu anul 1950 prospecțiunile geologice au pus în evidență mari zăcăminte de cărbune energetic, mai ales pe teritoriul Olteniei, iar începând cu anul 1956 a început deschiderea primelor mine, în bazinul Motru. În bazinul minier Motru s-au deschis minele (cariere): Motru Vest, Lupoaia, Roșiuța, Ploștina, Leurda și Horăști. Exploatările miniere la suprafață din Oltenia au fost primele exploatări care au fost deschise în zonele de luncă. Utilajele de exploatare au fost produse în cea mai mare parte în România socialistă. Uzinele Unio Satu Mare produceau locomotive diesel electrice precum și transportoare cu bandă de cauciuc.Uzinele Mecanice Filipeștii de Pădure, din județul Prahova, produceau complexe mecanizate de abataj, combine de înaintare, precum și transportoare cu racleți.Uzinele Mecanice Timișoara au produs sub licență Krupp excavatoare cu rotor de tip 1400 metri cubi capacitate orară, precum și excavatoare de concepție românească cu rotor de tip 1300 metri cubi capacitate orară.Uzinele Progresul Brăila produceau excavatoare cu capacitate de 1,2 metri cubi 2,4 metri cubi 3 metri cubi, folosite la decopertarea preliminară a zăcămintelor de cărbune. Cea mai mare producție realizată, privind cărbunele energetic din Oltenia, a fost de 80 milioane tone. Începând cu anul 90 producția de cărbune energetic a intrat în declin datorită desființării Comitetului de Stat al Planificării (C.S.P.) precum și din cauza condițiilor impuse ulterior de preaderare la Uniunea Europeană. Având în vedere cele menționate, până în anul 2030, conform cerințelor Uniunii Europene, producția de energie electrică pe bază de cărbune în România trebuie să înceteze, ţara devenind dependentă de importurile de energie electrică.
Motru este un municipiu din județul Gorj care mai include și localitățile: Dealul Pomilor, Horăști, Însurăței, Leurda, Ploștina, Lupoița, Râpa și Roșiuța. Originea cuvântului Motru este geto-dacică, Mutru sau Mutria, după istoricul Giurescu, însemnând apă limpede, curată. Din perioada romană ne parvine înscrisul “Ad Mutriam”, de undeva de prin părțile localității Cătunele, de pe Valea Motrului. Primă atestare documentare apare în hrisoavele de la Tismana din anul 1385. Minerii au descoperit un tezaur roman la Leurda, în anul 1964 (monezi datând în jurul anilor 196 – 251 E.N., din vremea împăratului roman Septimius Sever). În perioada medievală și chiar mult după, Roșiuța și Lupoița erau sate de moșneni. În timpul Revoluției de la 1821, locuitorii localității Ploștina au fost printre primii participanți, mulți dintre ei înrolându-se ca panduri. În fruntea lor era căpitanul de panduri Marius Pârv. La 24 mai 1966, prin decret al Consiliului de Stat, în zona din lunca Motrului, aparținând fostei comune Ploștina a fost organizat viitorul oraș Motru. Începând cu 1 septembrie 1968 localitatea Ploștina și satele Dealul Pomilor, Leurda, Însurăței, Horăști, Roșiuța, Râpa și Lupoița au intrat în componența orașului Motru, odata cu deschiderea zonei miniere. Rezervele de lignit din Valea Motrului au fost exploatate din 1960, prin deschiderea minelor: Horăști, Leurda, Ploștina, apoi prin apariția Minei Roșiuta și Motru – Vest, iar în anul 1976, lucrările de deschidere a carierei Lupoaia. Ziua de 18 octombrie 2000 este data la care orașul Motru a fost declarat municipiu, prin Legea nr. 180. La recensământul din anul 2011 municipiul număra 19079 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002), dintre care: români – 93,19% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a municipiului Motru, astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 90,83%, penticostali – 1,07% și restul – nedeclarată sau altă religie. Bisericile de lemn din satele Horăști, Lupoița și Leurda sunt obiective turistice musai de văzut la trecerea prin acest municipiu.
***
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog de mai jos:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2024/03/cartofilie-judetul-mehedinti-baia-de.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri