Biserică congregației reformate din orașul Teiuș, județul Alba, a fost construită în ultimele decenii ale secolului al XIII-lea, fiind cel mai vechi lăcaș de cult al orașului. Inițial biserica a avut trei nave cu un turn proeminent spre vest și un capăt octogonal neregulat al sacristiei. Dimensiunile și decorația bisericii oferă marturia unui trecut de glorie al localității, o astfel de biserică nu puteau construi decât orașele mari.
Construcția acestei biserici se încadrează în acea perioadă în care în Transilvania apăruse o arhitectură de piatră în stil romanic adusă de ctitori maghiari și sași. Aparținând stilului arhitectural bazilical Biserica reformată din Teiuș se încadrează în perioada de înflorire a arhitecturii, după invazia tătară din anul 1241, deși nu s-a putut stabili precis anul începerii construcției. La început biserica a aparținut cultului catolic, dar după anul 1525 a îmbrățișat cultul reformat. Inițial biserica a fost construită în stil romanic, ulterior fiind refăcută în stil gotic. Din vechea biserică a mai rămas turla – clopotnița dispusă pe fațada de vest cu ziduri masive pe pereții navei centrale. Pe laturile exterioare de nord și sud se mai văd vechii stâlpi de piatră dreptunghiulară în timp ce arhivoltele sunt încă semirculare.
Se poate constata că nava centrală se deschide cu trei asemenea arhivolte spre cele laterale și că nivelul vechi bazilici se află cu un metru sub nivelul soclului actual. În interior se mai păstrează doar vechiul arc de triumf semicircular, așezat pe pilaștri cu cornișe. Clopotnița are două etaje, deschise fiecare cu câte o fereastră semicirculară, încadrată într-un chenar profilat spre exterior cu un glaf format dintr-o cavetă largă între planuri oblice aparținând stilului romanic în interpretare gotică. Portalul este specific goticului timpuriu. Deschiderea este în arc frânt, iar usciorii și arhivoltele sunt profilate pe toruri și scotii adânci. Capitelurile sunt înalte, cilindrice, delimitate în partea inferioară printr-o astregală, iar deasupra este prevăzută cu abacuri în formă de disc subțiat spre periferie. Acestea sunt decorate cu o frunză în relief. Biserica și-a pierdut navele în secolul al XVIII-lea, când au fost demolate și au fost zidite arcadele cu arc rotund, cu corbelele lor simple, care sunt și astăzi recunoscute. Corul poligonal este de fapt acoperit cu o cupolă concentrică de zidărie, care este articulată prin nervuri sprijinite pe patru console. Fereastra roții de est cu opt spițe este încadrată cu o linie dublă în zig-zag. Dovezi ale arhitecturii romanice cu arc rotund din anii 1200 sunt arcul de triumf, nișa de scaune a preotului (Sedilia), deschiderea ușii originale a sacristiei și fereastra de nord a corului. Elementele începuturilor stilului gotic sunt ferestrele turnului clopotniță, portalul de intrare de vest și ferestrele gemene de pe latura de sud a sacristiei. Capitolele acestui portal sunt decorate cu frunze de viță de vie. Elementele cu arc rotund și cele gotice se potrivesc perfect cu stilul arhitectural al anilor 1200 și 1300 și, în conformitate cu documentele scrise, determină perioada de construcție a bisericii în cel mai satisfăcător mod.
Din cauza amplasării geografice deschise a așezării, biserica a suferit multe stricăciuni.Ea a fost jefuită și ruinată în timpul campaniei turcești din anul 1442 și ale campaniilor generalului austriac Basta din anul 1603, dar și în timpul ultimelor raiduri turco-tătare din anii 1658-1662. În primul deceniu al secolului al XVIII-lea, biserica a fost restaurată de vistiernicul ardelean István Apor . La acel moment, culoarele laterale grav avariate au fost demolate, deoarece nu mai erau necesare pentru o mică parohie, iar restaurarea lor ar fi cauzat cheltuieli inutile. Tavanul casetat a fost realizat în 1777, iar aripile ușii de la intrarea principală sunt din anul 1782. În secolul al XIX-lea au fost demolate ultimele rămășițe ale sacristiei, s-a ridicat o nouă turlă, au fost reînnoite ferestrele naosului și s-a adăugat o fereastră de coră. În anul 1900 a fost refăcut acoperișul navei, iar în 1930 acesta a fost acoperit cu panouri de asbociment. În anul 1969 biserica a suferit o restaurare completă ocazie cu care s-au scos la iveală deschizăturile ușilor înzidite, ferestrele gemene din partea de sud al altarului, fragmente din picturala murală și numele unor sfinți lângă amvon. Prin vechimea, dimensiunile și caracterul său decorativ Biserica reformată din Teiuș, rămâne una dintre cele mai importante monumente de arhitectură medievală din Transilvania. Adresa de corespondență a bisericii este: Strada Ardealului, nr.17.
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2015/04/monede-dolari-canadieni-de-colectie-3.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri