Satu Mare (în limba maghiară - Szatmárnémeti, colocvial Szatmár; în limba germană - Sathmar; în limbile ebraică și idiș - סאטמאר, pronunțat Satmar, Satmer sau Sacmer; vechea denumire românească Sătmar sau Sătmar-Mintiu) este municipiul reședință al județului cu aceași nume, din nord-vestul țării, care includ și satul Sătmărel.
Descoperirile arheologice evidențiază o serie de dovezi privind așezările din epoca pietrei și a bronzului; există, de asemenea, dovezi privind continuitatea locuirii acestor ținuturi de către comunitățile geto-dacice și prezența unor comunități celtice după cucerirea romană.
Orașul este situat în nord-vestul României, pe râul Someș, la 13 kilometri de granița cu Ungaria și la 27 kilometri de granița cu Ucraina.
La recensământul din anul 2011 municipiul număra 102411 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 115142 locuitori), dintre care: români – 54,2%, maghiari – 34,61%, romi – 1,24%, germani – 1,02% și restul – necunoscută sau altă etnie.
Componența confesională a municipiului Satu Mare astăzi se prezintă astfel: ortodocși – 44,57%, romano catolici – 18,05%, reformați – 17,53%, greco catolici – 7,29% și restul – nedeclarată sau altă religie.
În ceea ce privește viața culturală, municipiul Satu Mare are o tradiție bogată și o rețea de instituții de cultură constând în teatre, o filarmonică, biblioteci, cinematografe, case de cultură multi-funcționale, muzee (inclusiv unul dedicat păstrării tradițiilor populației de origine germană), o galerie de artă și un centru de promovare a creației.
Mass media sunt, de asemenea, bine reprezentate de trei cotidiene, două reviste de literatură, trei posturi de radio și două de televiziune.
Situat la o altitudine de 126 m faţă de Marea Neagră, oraşul este aşezat pe o terasă constituită din lunca aferentă Someşului inferior.
Fiind un oraş de graniţă, are deschideri prin căi de comunicaţie rutieră cu Ungaria pe la vama Petea, şi feroviară cu Ucraina, pe la vama Halmeu.
Legăturile interne principale sunt constituite de ruta care vine dinspre Oradea trecând spre Baia Mare şi Sighet (prin Ţara Oaşului), precum şi de cea dinspre Zalău.
O altă poartă de intrare şi ieşire nu numai internă dar şi internaţională, este cea creată de linia aeriană Bucureşti — Satu Mare şi de liniile aeriene cu funcţionare temporară dinspre nordul Europei.
Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul oraşului este amplasat pe lunca Someşului de pe ambele laturi ale râului, îngustată în zona oraşului şi rnai întinsă în amonte şi aval de acesta; inundabilă în perioada precipitaţiilor abundente, cîmpia aluvionară în prelugirea luncii are configuraţii de relief variate în hotarul oraşului (grinduri, văi depresive, şesuri cu micro depresiuni, albii părăsite etc.).
Formarea reliefului actual al zonei oraşului se datează la sfîrşitul pliocenului din era terţiară, fiind legată de colmatarea Lacului Panonic.
Stratigrafia solurilor este reprezentată de depozitele de nisip, loess, pietriş, avînd în general 160—180 cm grosime, peste care, datorită vegetaţiei, s-au format soluri podzolice, creîndu-se astfel condiţii prielnice pentru culturile agricole (cereale , zarzavaturi, pomi fructiferi).
Oraşul Satu Mare beneficiază de o climă temperată continentală moderată. Perioadele de iarna, datorita aşezării nordice, sunt mai lungi şi mai reci la Satu Mare, valoarea termică medie a anotimpului rece fiind mai scăzută (—17°C) decât valorile înregistrate în celelalte oraşe din vest (—15°C la Oradea şi -12°C la Timişoara).
Umiditatea atmosferică este destul de ridicată. Regimul vânturilor se caracterizează prin predominanţa curenţilor din sectorul nord-vestic, care aduc precipitaţii primăvara şi vara.
Reţeaua hidrografică în zona oraşului Satu Mare este reprezentată de râul Someş, în nord pârîul Sar, iar la sud pârîul Homorod. Constituirea şi evoluţia municipiului Satu Mare a fost strâns legata de rîul Someş, care, în afară de condiţiile prielnice de aşezare a unei comunităţi umane în preajma lui, a oferit, începând cu evul mediu timpuriu, posibilitatea unor intense legături comerciale cu regiunile riverane ale acestei ape, a favorizat practicarea morăritului, pescuitului , etc.
***
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog de mai jos:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2015/04/monede-euro-de-colectie-belgia-13.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri