Parcul stațiunii este cea mai spiritualizată zonă a stațiunii, aici fiind amplasate cele mai multe monumente arhitectonice şi comemorative, trăind într-o perfectă simbioză cu cele ale naturii. Cele mai reprezentative monumente de sculptură sunt ale medicilor Nicolae Popescu-Zorileanu şi Haralambie Botescu precum şi bustul lui I. C. Brătianu – fost prim-ministru al României. Parcul balnear se întinde pe o suprafață de 20,5 hectare, teren care a fost răscumpărat de la localnicii din comuna Păuşeşti Otăsău prin achitarea unor sume de bani sau prin schimburi. Acest perimetru a constituit leagănul stațiunii balneare Govora, deoarece aici s-a ridicat în perioada 1882-1894, primul stabiliment de băi şi primele spatii pentru cazarea pacienților, constituite într-un număr de trei hoteluri numerotate de la 1 la 3: „Hotelul Statului nr. 1”, „Hotelul Statului nr. 2”, „Hotelul Statului nr. 3”, dintre care în prezent mai există două, „Hotelul Statului nr. 1”, care se păstrează sub înfățișarea originală şi „Hotelul Statului nr. 2” (Vila nr. 9 sau ”Dr. Zorileanu”).
În zona parcului a fost amplasată, de doctorul militar Nicolae Popescu-Zorileanu, o „ambulanţă militară rurală”, constituită dintr-o companie de veterani ai Războiului de Independenţă din anul 1877, care au urmat tratamente cu apele minerale de la Govora. Vegetaţia forestieră din perimetru a fost defrişată şi s-au executat lucrări de captare şi înmagazinare a apelor minerale, lucrări conduse de inginerul de mine Hiranlic Bochet, de origine francez, în funcţia de inginer şef fiind C. M. Mironescu. În apropiere de aceste izvoare a fost ridicat un prim stabiliment de băi, și rezervoare pentru apele minerale extrase. Concomitent au fost construite cele 3 hoteluri ale Statului.
La început, amenajarea parcului a fost sumară, fiind trasate doar câteva alei care făceau legătura între hoteluri, stabilimentul de băi şi şoseaua către comuna Păuşeşti. Aleile erau acoperite cu piatră măruntă de râu şi din loc în loc erau plantate bănci din lemn de mesteacăn alb. Intrarea în parc se făcea printr-un portal confecţionat din acelaşi material pe care erau inscripţionate cuvintele „Băile Govora”.
Acest portal a fost menţinut timp de aproape 30 de ani şi a fost înlocuit cu un altul din fier. Acelaşi lemn de mesteacăn a fost folosit la executarea unor pergole, construcţii ornamentale amplasate din loc în loc. În anul 1923, au fost înlocuite gardurile din lemn de mesteacăn cu altele din stejar şi fag, pe o lungime de 530 m. Imediat după intrare, în partea stângă, se afla sonda nr. 2, una dintre primele sonde săpate pentru extragerea iodului.
A fost forată în zona unde „Societatea Johann Klauss & Company” a săpat puţurile în căutarea petrolului, în anul 1878, puţuri care au fost abandonate şi predate primăriei comunei Govora. După anul 1910, când a fost înfiinţată „Societatea Govora-Călimăneşti”, parcul a cunoscut o puternică revigorare, fiind amenajat de specialistul francez A. Pinard. Imaginile din ilustratele de epocă prezintă noua înfăţişare a parcului cu alei redesenate, aranjamente florale în care se putea citi cuvântul „Govora”, agave şi multe specii de arbuşti şi arbori ornamentali, plantaţi după criterii ştiinţifice. Pentru a putea înnoi anual florile şi pentru depozitarea în anotimpul rece a speciilor sensibile, „Societatea Govora-Călimăneşti” a amenajat o seră de flori în amplasamentul existent.
În perioada de după anul 1955, parcul a fost întreţinut de câţiva muncitori sezonieri care erau conduşi de specialistul horticol Constantin Gogâlea. Acesta a studiat în Franţa şi a continuat ideea precursorului francez. În perioada 1930-1950, în colaborare cu specialişti de la „Societatea Progresul Silvic”au fost plantate şi aclimatizate specii florale de arbuşti şi arbori special selecţionate ca pe lângă aspectul estetic să contribuie la ionizarea microclimatului şi crearea unui mediu sanogen, adjuvant al tratamentului. Cele mai numeroase sunt speciile de conifere: molid, pin (Picea excelsa), larice (Larix deciduas), ienupăr, sădite în zona hotelurilor şi din abundenţă castani (Aescullum hippocastanum) în zona fostului „Stabiliment de Băi”. În zona de agrement, lângă chioşcul de muzică şi „Cinematograf” se afla agave, chiparoşi de baltă (Taxodium disticum), salcâm japonez (sophora japonica) şi salcâm galben (Caragana arborescens), din care astăzi mai există doar un exemplar.
Climatul blând a permis adaptarea şi altor specii de arbuşti ornamentali ca liliacul (Syringa Vulgaris), trâmbiţa sau ”luleaua turcului” (Tecoma radicans), la intrarea în parc glicină (Wisteria sinensis) şi mai multe exemplare de magnolii (Magnolia Stelata), în vecinătatea „Hotelului Palace”. Aleile erau străjuite de un gard viu din arbuşti ornamentali iar cele abrupte erau prevăzute cu trepte de lemn şi mână curentă iniţial confecţionată din mesteacăn alb.
Tot în această perioadă, în parc au fost amplasate elemente decorative cu specific local: mai multe vaze din lut ars de diferite mărimi, cărora pe parcurs li s-au adăugat alte vaze şi ghivece din beton, ornamentate cu plăcuţe din mozaic în diferite culori. După cum rezultă din fişele medicale în anii 1955-1975, aleile au fost marcate şi numerotate, iar medicii indicau parcurgerea anumitor trasee în scop terapeutic (cura de teren).
În zona parcului au fost construite, încă de la începutul existenţei staţiunii cele mai importante clădiri: ”Stabilimentul Băilor” (cel vechi şi cel nou), cele 3 hoteluri ale Statului, „Clădirea Administraţiei”, „Hotelul Palace” şi „Cazinoul”. Tot aici au fost amplasate monumentele ridicate în memoria personalităţilor marcante care au contribuit la înfiinţarea şi dezvoltarea staţiunii balneare Govora: bustul lui „I.C. Brătianu”, bustul doctorului „Nicolae Popescu-Zorileanu” și bustul doctorului „Haralambie Botescu”.
Actualmente parcul balnear a fost reabilitat în cadrul unui proiect finanțat prin Programul Operațional Regional 2007-2013. Lucrările de reabilitare au constat în: refacerea aleilor, iluminatului public, mobilierului urban, plantarea de noi specii de flori, arbori și arbuști. De asemenea a fost reabilitat chioșcul de muzică pentru fanfară, fântâna arteziană, statuile și a fost amenajată o cascadă artificială în prelungirea fântânii arteziene precum și un miniamfiteatru în aer liber pentru diferite evenimente artistice
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog de mai jos:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2015/04/mauritania.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri
Frumos era altă dată!