Biserica Armeană din municipiul Bacău este încă un obiectiv istoric dispărut din zestrea istorică a Bacăului, dar a cărui imagine a fost reconstituită de arhitectul Alexandru Șerban Bălan cu mijloace specifice tehnologiei IT. Biserica Armeană din Bacău a fost construită începând din 1848 de comunitatea armeană în zona situată între Centrul orașului și Gară, pe unde trecea și fosta Stradă Armenească, acum Strada Ioniță Sandu Sturza. Terenul bisericii se afla pe locul aflat vizavi de fosta Casă a Modei, pe care acum sunt construite blocuri de locuințe și vile. Biserica era considerată o perlă a arhitecturii locale, un edificiu de mari proporții, la care construirea căruia a contribuit cu 200 de galbeni chiar domnitorul Mihail Sturdza – cum spune Ortensia Racoviţă în “Dicţionarul geografic al judeţului Bacău” din 1895. Afectată la cutremurul din anul 1940, biserica a fost declarată inutilizabilă. În zonă, noua orânduire instaurată după 1944 a aplicat propriile ei planuri de sistematizare urbană, dar clădirea bisericii a rămas în picioare. Dintre cele 59 de clădiri (locuinţe sau obiective social-culturale) afectate, incluse în lista semnată de şeful comisiei, arhitectul Sterian, Biserica Armenească era singura declarată "complet inutilizabilă". Clădirea bisericii avea deja probleme de rezistenţă a construcţiei încă din anul 1923 când fusese consolidată dar, cutremurul i-a fost fatal. În scurt timp s-a luat de acolo tot ce se mai putea recupera, pentru ca în octombrie 1977 terenul să fie deja nivelat.
La începutul secolului al XIX-lea s-au stabilit la Bacău primele familii de armeni sosiți de la Roman şi Botoşani. Comunitatea armeană s-a stabilit, construind case trainice, pe strada care începea la kilometrul zero al târgului, la "Ospelul Comunal", se termina la gară şi primea numele de strada Armenească pentru o lungă perioadă de timp. Ulterior, strada a primit numele de „Ioniță Sturza”, „6 Martie” și iar „Ioniță Sturza”. Prezența Bisericii armene în peisajul arhitectonic al Bacăului a fost menţionată de toate lucrările cu caracter monografic editate de-a lungul timpului. Citând câteva referinţe de epocă fixăm în istorie clădirea considerată o perlă a arhitecturii locale. Costache Radu scria în monografia sa "Bacăul de la 1850 la 1900": "La 1858, Armenii îşi zidiră şi ei biserică. O biserică mare, încăpătoare. Morţii se îngropau pe lângă biserici, numai evreii aveau ţintirim afară din oraş. Armenii ne-având biserică, pe morţii lor îi duceau la biserica din Roman. Cei ce puteau îşi duceau morţii vârâţi în sicrie, cu trăsuri bune şi cu oare care pompă; dar pe cei mai mulţi îi ducea ungurii cărăuşi din Cleja, cari puneau sicriul într'o căruţă cu 2 cai şi pe ici 'i drumul. De multe ori, dacă vre-unul din acei cărăuşi, târguia în vr'o dugheană de-a armenilor câte ceva, şi li se părea că le cere scump pe sucman sau pălărie, ziceau : „Las mai eftin zupâne, c'apoi te-oi duce sâ eu mai eftin la Roman". Relatarea lui Grigore Grigorovici referitoare la istoria construcţiei bisericii armeneşti a fost publicată în culegerea monografică “Bacăul din trecut şi de azi”, 1934, pagina 63: "La 1848 s-a pus temelia bisericei armene cu hramul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril, a cărei construcţie s-a terminat după vreo 10 ani, prin subscripţia enoriaşilor şi din contribuţia cu 200 galbeni a Domnitorului Mihail Sturza, care a dat următoarea autorizaţie de construcţie a acestei biserici: „Cu mila lui Dumnezeu, Noi Mihail Grigore Sturza Voevod, Domnul Ţării Moldovei. Luând în privire cererea ce Ni s'a făcut de către comunitatea naţiei armene din poliţia Bacăului, ca să le învoim a ridica cu a lor cheltuială, o biserică de ritul armean ortodox în acea poliţie, Domnia Noastră le învoim prin decretul de faţă asemenea cerere, după care numiţii pot să păşească către facerea unei biserici, şi spre obşteasca ştiinţă, Departamentul averilor bisericeşti, va publica această a Noastră învoire prin foile oficiale”.
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog;
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2013/02/saint-john.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri