Palatul de Justiție din Suceava este o clădire-monument istoric construită în stil neoclasic în anul 1885 a servi ca sediu al Tribunalului și Judecătoriei. El se află situat pe Strada Ștefan cel Mare, la nr. 58, la limita între zona centrală a orașului și cartierul Areni. Acest edificiu a fost inclus, sub denumirea de „Fostul tribunal, căpitănie districtuală și închisoare”, pe lista monumentelor istorice județene. În prezent, în această clădire funcționează Curtea de Apel, Tribunalul și Judecătoria Suceava. Edificiul este amplasat într-un triunghi format de Strada Ștefan cel Mare, Aleea Trandafirilor și Strada Anastasie Crimca. Pe latura de est, este mărginit de Parcul Trandafirilor (cunoscut și sub denumirea de Parcul Tribunalului sau Trei Bărboși). În spatele Palatului de Justiție a fost ridicată Biserica Nașterea Maicii Domnului (cunoscută și ca Biserica „In memoriam”), sfințită în anul 2004. Între anii 1850-1855, pe locul actualului Palat de Justiție, era o cazarmă militară. În anul 1885, în timpul mandatului primarului Michael von Prunkul (1884 - 1886), odată cu înființarea Tribunalului Cercual Suceava, autoritățile austriece din ducatul Bucovinei demolează clădirea cazărmii pentru a construi în locul ei un imobil nou cu scopul de a servi ca sediu al Tribunalului Cercual, al Judecătoriei Districtuale și al Cărții Funciare.
Arhitectul vienez Ferdinand Fellner proiectează o nouă clădire cu demisol, parter și două etaje, care este realizată în stil neoclasic cu elemente de baroc târziu. În partea din spate a imobilului este amenajată singura închisoare din districtul Suceava. După cum atestă actul notarial din 20 februarie 1902, proprietarul clădirii care servea ca judecătorie și închisoare este Justiaz-Aerar (Înalta Curte de Justiție). Prin Hotărârea Consiliului de Miniștri (HCM) nr. 2750 din 30 decembrie 1956, Penitenciarul este mutat în municipiul Botoșani, iar spațiul rămas disponibil este atribuit admnistrației locale. În acest imobil se mută mai întâi Sfatul Popular al Regiunii Suceava, cu acest prilej efectuându-se o serie de reamenajări interioare ale clădirii cu scopul de a o adapta la necesitățile instituției. Odată cu reforma administrativă din anul 1968, când sunt desființate regiunile, clădirea devine sediul Consiliului Popular Municipal Suceava (Primăria), în unele încăperi funcționând și birouri ale Comitetului municipal Suceava al PCR, Universității Ștefan cel Mare, Oficiului Județean de Cadastru, Geodezie și Cartografie (O.C.O.T.) Suceava și Administrației Financiare a municipiului Suceava. În toată această perioadă, Tribunalul și Judecătoria Suceava au fost înghesuite în jumătate din spațiile Palatului de Justiție. În anii '80 ai secolului al XX-lea, sunt renovate fațadele cu praf de piatră, mozaic și ciment alb, sunt amenajate interioarele și se montează uși din lemn masiv la intrarea în clădire dinspre bulevard. După 1990 clădirea este revendicată de Ministerul Justiției. Spațiile ocupate de Universitatea „Ștefan cel Mare” și O.C.O.T. Suceava sunt eliberate.
Hotărârea de Guvern nr. 469 din 10 iunie 1999 impune Primăriei municipiului Suceava eliberarea spațiului în care funcționează, acesta urmând să revină Ministerului Justiției. Se acordă un termen până la 20 aprilie 2000 pentru ca Primăria să se mute din clădire. La expirarea termenului, Administrația Financiară se mută într-un sediu nou de pe Strada Vasile Bumbac. Ca urmare a somației înaintate de magistrați ca Primăria să părăsească imobilul, conducerea administrației municipale achiziționează în august 2002 fostul sediu al Băncii Agricole din cartierul Areni. Imobilul este recondiționat în anul 2007 de către firma Cominco S.A., efectuându-se lucrări de consolidare și reparații capitale ale clădirii, precum și finisaje moderne. Sunt placate scările cu granit mat, nealunecos, sunt refăcute acoperișul și sistemele de captare a apei pluviale, iar aleile de acces sunt placate cu pavele. Edificiul este monumental, impresionând prin simplitate și soliditate. Imobilul are o suprafață construită de 2626 m², o suprafață desfășurată de 10064 m², o suprafață utilă de 7484 m² și este format din demisol, parter și două etaje. Clădirea are o formă dreptunghiulară, cu o curte interioară (cu alei pietonale și copaci), intrări și căi de acces de pe toate cele patru laturi. Etajele, parterul și subsolul sunt delimitate prin brâie orizontale cu mai multe profile. Subsolul clădirii este înălțat. Fațadele clădirii nu prezintă elemente arhitecturale deosebite, în afara paramentelor cu bosaje ce acoperă zidurile. Arhitectura edificiului are elemente neoclasice caracteristice clădirilor destinate să găzduiască instituții administrative austriece.
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2014/10/aviz-portugalia.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri