Şcolile pentru învăţămîntul secundar erau destul de rare în Moldova în mijlocul secolului al XX-lea, doar Iaşul, vechea capitală şi din 1858, Bârladul având asemenea aşezăminte. Minţi mai luminate au stăruit pentru a întemeia şi în Botoşani, pe atunci al treilea oraş ca mărime al ţării, o şcoală secundară în care fii cetăţenilor urbei dar şi ai locuitorilor din zona de nord a Moldovei să-şi poată continua studiile primare care le asigurau doar un fundament, un nivel minim de cunoştinţe. Gimnaziul din Botoşani a luat astfel fiinţă în 1859, anul care a rămas în istoria românilor ca an al înfăptuirii Unirii Moldovei şi Ţării Româneşti, premisă a României Mari şi a evoluţiei ulterioare spre modernizare şi reintegrare în Europa; la 22 august 1859, Ministerul din Iaşi dă ordinul nr. 6568 adresat Comitetului de inspecţiune al şcolilor publice din Botoşani, document ce poate fi considerat actul de naştere al Gimnaziului ce va deveni Liceul „Laurian” de mai târziu.
Prima zi a cursurilor pentru cei 12 elevi înscrişi era de 6 septembrie 1859, profesori fiind (la toate obiectele) Vasile Paulini si Ioan Veniamin Adrian, primul patriot si cumpănit, celălalt mason si dinamic, ambii slujitori entuziaşti ai Şcolii nou înfiripate ce pornea la drum ca dotare cu: „patru bănci de brad, o masă un scaun de ulm şi o tablă neagră”. Legea învăţămîntului din 1864 a schimbat fundamental structura învăţămîntului românesc şi în acest context profesorii şi directorii tânărului Gimnaziu fac intervenţii, cereri dar şi sacrificii pentru înfiinţarea unui curs superior, echivalent al liceului de astăzi, eforturile lor fiind răsplătite la 15 ianuarie 1868 prin deschiderea oficială a claselor a V-a si a VI-a.
Prin această nouă ctitorie ei au înţeles primii că în Botoşani, unul din marile oraşe ale României de atunci, aflat în plină evoluţie demografică şi economică, existenţa Liceului ar fi determinat o creştere substantială a numărului celor cu studii secundare complete, care şi-ar fi putut desăvârşi educaţia urmând şi studiile superioare în facultăţi, a celor cu o pregătire temeinică ce le-ar fi permis o mai rapidă integrare în societatea modernă ce se prefigura, o creştere a nivelului cultural benefică pentru toţi cetăţenii urbei. Anii care au urmat au confirmat toate acestea şi au consolidat ceea ce ei începuseră in 1868, Liceul devenind nu numai o simplă instituţie şcolară, ci un focar de cultură, gazdă a numeroase acţiuni si activităţi, care a dat oraşului şi ţării personalităţi de seamă ale vieţii culturale, ştiintifice, economice, dar şi buni români, oameni cu o pregătire aleasă, capabili să se integreze în societatea românească pe care au dinamizat-o.
Liceul din Botoşani va trece repede de greutăţile inerente începutului si, dupa 1885 – când elevii şi profesorii săi se mută în cladirea nouă, „Palatul” cum o numea Nicolae Iorga, iar denumirea oficială este schimbată în Liceul „Laurian” – ajunge la deplină maturizare. Apar „Spiritul Laurianului” şi „Familia Laurianului” (sau „Galaxia Laurian”, cum a numit-o Octav Onicescu) ilustrate de mari directori: Constantin Savinescu, Ioan V. Luca; profesori de seamă ca Nicolae Rautu şi Emil Tocarschi, elevi si absolvenţi pe care talentul, inteligenţa, fondul de cunoştinţe acumulate i-au plasat în elita culturii şi ştiinţei româneşti: Nicolae Iorga, Octav Onicescu. Simion Sanielevi, Ion Simionescu sau în panteonul eroilor care şi-au făcut datoria până la capăt jerfindu-se pentru îndependenţa ţării, Ion Elefterescu sau Dimitrie Lemnea; toţi aceştia fiind doar câteva exemplificări dintr-un lung şir pe care spaţiul ne obliga doar s-o aminitim. Legea din 1898 si perioadele de ministeriat ale marelui om al şcolii care a fost Spiru Haret şi-au făcut resimţite efectele benefice şi la noi, la început de secol şi mileniu Laurianul fiind una din instituţiile prestigioase ale învăţământului românesc în care profesori şi elevi realizau – şi realizează eforturi comune pentru asigurarea unui nivel înalt al procesului educativ. Aceeaşi emulaţie spirituală este resimtită şi în perioada interbelică. Modificările survenite în procesul educativ au influenţat favorabil însusi destinul Laurianului. Coordonatele activităţii educaţionale s-au înscris la prestigioasa şcoală botoşăneană pe aceleaşi repere ca şi în perioadele revolute: seriozitate, muncă enormă şi foarte mult profesionalism. Faima dobandită de profesorii şi elevii Liceului a devenit în epocă proverbială. A fi elev al Laurianului echivala cu un statut invidiat de cei mai multi dintre membri colectivităţii. Adresa de corespondență a acestei instituții de învățământ este Strada Nicolae Iorga, nr. 19. În prezent liceul are clase la două profiluri: real și umanist.
La profilul real există următoarele clase:
- O clasă matematică-informatică, intensiv informatică
- Două clase matematică informatică
- O clasă matematica-informatică, intensiv engleză
- O clasă de științe ale naturii
La profilul umanist există următoarele clase:
- O clasă de științe sociale
- O clasă de filologie – limbă engleză
- O clasă de filologie – limbă franceză
Finalităţile liceului “August Treboniu Laurian” propun formarea unui absolvent în măsură să decidă asupra propriei cariere, să contribuie la articularea propriilor trasee de dezvoltare intelectuală şi profesională, să se integreze activ în viaţa socială. Pentru a răspunde exigenţelor acestui nivel de învăţământ şi specificului de vârstă al elevilor, liceul trebuie să asigure adolescentului:
- formarea capacităţii de a reflecta asupra lumii, de a formula şi de a rezolva probleme pe baza relaţionării cunoştinţelor din diferite domenii;
- valorizarea propriilor experienţe, în scopul unei orientări profesionale optime pentru piaţa muncii şi/sau pentru învăţământul superior;
- dezvoltarea capacităţii de integrare activă în grupuri socio-culturale diferite: familie, mediu profesional, prieteni etc.;
- dezvoltarea competenţelor funcţionale esenţiale pentru reuşita socială: comunicare, gândire critică, luarea deciziilor, prelucrarea utilizarea contextuală a unor informaţii complexe;
- cultivarea expresivităţii şi a sensibilităţii, în scopul împlinirii personale şi a promovării unei vieţi de calitate;
- formarea autonomiei morale.
Prin definirea acestor finalităţi se clarifică misiunea generală a liceului în conformitate cu statutul său de învăţământ secundar superior neobligatoriu.
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2013/03/lumea-bancnotelor-lumii-157.html
-->
Răspunsuri