Bocșa, (în limba maghiară - Boksánbánya, în limba germană – Bokschan,
este un oraș din județul Caraș-Severin. Este un oraș dispus pe lungime, format din trei cartiere, odinioară comune de sine stătătoare: Bocșa Română, Vasiova și Bocșa Montană. Orașul este situat pe cursul mijlociu al râului Bârzava, la 18 km depărtare de municipiul Reșița, pe drumul național 58 B Reșița-Timișoara.
Orașul se află la nord de paralela 45 grade pe partea vestică a Munților Carpați. Clima este temperat-continentală cu influențe submediteraneene. La recensământul din anul 2011 orașul număra 15842 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 16911 locuitori), dintre care: români – 82,43%, maghiari – 1,79%, romi -3,37%, germani – 1,04% și restul – necunoscută sau altă etnie.
Componența confesională a orașului cărășean Bocșa astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 69,255, romano catolici – 4,38%, penticostali – 8,58%, baptiști – 4,6% și restul – nedeclarată sau altă religie.
Vatra actuală a orașului Bocșa a fost locuită din antichitate, găsindu-se vestigii din perioada culturii Coțofeni datând cu 1.800-1.600 ani Î.Hr. O primă mențiune despre existența localității Bocșa o găsim în anul 1333 în catastihul protopopiatului latin de Caraș referitor la deportarea zeciuielii papale, o mențiune ulterioară fiind făcută în anul 1437 cu privire la localitatea Vasiova (WAZYLAW) din districtul privilegiat Capul Bârzavei.
În anul 1534, un document atesta cetatea Bocșa sub denumirea de ex castro Bochzsa, iar în anul 1607 este menționată stăpînirea turcească asupra cetății Bocșei . În anul 1717, sub stăpânirea habsburgică, în documentele administrative, Bocșa Română apare cu 82 de case, iar Vasiova cu 32 de case.
Primele 13 familii de coloniști din Tirol (mineri), sosesc la Oravița în toamna anului 1718, urmați de alte familii din Boemia (mineri si topitori), aceștia fiind plasați la Oravița, Bocșa si Dognecea. Cancelaria aulică este informată în 1722 de consilierul Baron von Rebentisch, că numai în districtul Bocșa, cu minereurile identificate pot funcționa 10 furnale.
După construirea la Dognecea a cuptorului înalt de topit cupru și a forjei în 1718, în anul 1719 se construiește la Bocșa un furnal pentru topirea fierului. Această amenajare care a dat numele de Altwerk zonei limitrofe din Bocșa, se compunea din instalația de topire, turnare și forjă și folosea ca forță motrice căderea hidraulică a râului Bârzava.
Din cauza inundațiilor de la sfârșitul anului 1722 uzinele din Bocșa se mută pe un amplasament numit Neu Werk. Urmarea sosirii unor noi coloniști, în zonă ia naștere o nouă așezare distinctă – Bocșa Montană. În timpul razboiului ruso-turc început în anul 1737 instalațiile de pe valea Barzavei sunt devastate, abandonate și zona este depopulată.
În anul 1740, după încheierea păcii de la Belgrad din 1 septembrie 1739 se reiau exploatările din Banat. În raportul sau, Ignatz von Born menționează starea de decădere a exploatărilor din Bocșa datorată taierii pădurilor și tot în același an (1768) se solicită, într-un raport, extinderea acestor exploatări în amonte, semnându-se actul de naștere al Uzinelor din Reșița.
Potrivit documentelor, în anul 1754, în Bocșa exista scoală în limba maghiară, iar în anul 1776, sprijinită de biserică, se înființează scoala românească. În anul 1871 începe construirea liniei ferate industriale pe distanța Reșita - Bocșa Română - Ocna de Fier în lungime de 31,3 km, care a fost inaugurată la 3 septembrie 1873, iar la 3 septembrie 1874 se dă în funcțiune linia ferată cu ecartament normal Voiteni - Bocșa.
Fabrica din Bocșa prelucra în 1898 mașini și unelte agricole. La 28 noiembrie 1908 se dă în exploatare linia ferată normală Oravița - Berzovia - Bocșa - Reșița. Sociteatea U.D.R. se înființează în anul 1920 având, ca principal participant societatea S.T.E.G. (care avea concesionată întreaga industrie din Banat încă din 1854), din care făceau parte și fabrica de mașini agricole de la Bocșa, fabrica de cherestea de la Bocșa, fabrica de var de la Coltan și fabrica de acid sulfuric și gudron de la Bocșa.
Anul 1931 aduce nominalizarea ca localitate turistică, prin decret regal, a comunei Bocșa Montană. Din punct de vedere politico-administrativ, Bocșa a fost declarată oraș începând cu 1 ianuarie 1961 și a luat ființă prin unirea comunelor Bocșa Română, Bocșa Montana și Vasiova (cărora li s-au alăturat anterior localitățile Bichistin, Altwerk și Neuwerk).
Localitatea Bocșa Montană, azi cartier al orașului Bocșa, a fost declarată stațiune climaterică prin Decoziunea 46713 din data de 25 iulie 1931. Declararea ca localitate climaterică a Bocșei Montane a fost determinată de condițiile climaterice deosebite de care se bucură zona sa, denumită local Pringhel, unde datorită pădurilor si curenților specifici există un aer ozonat benefic pentru refacerea stării de sănătate.
În această parte a orașului a fost amenajată și a funcționat mulți ani o zonă de agrement dotată cu un ștrand, jocuri distractive, restaurant, bărci pentru plimbări de agrement pe râul Bârzava și un stadion.
Enumăr mai jos câteva din atracțiile turistice ale orașului: Mânăstirea „Sfântul Ilie de la Izvor”construită la începutul secolului l XX-lea; Muzeul „Constantin Lucaci” din Bocșa, inaugurat 5 iunie 2012 care prezintă 17 sculpturi din oțel inoxidabil; Arborele pagodelor, lângă Oficiul de Cadastru Agricol din Bocșa există un arbore de Ginkgo Biloba, în România fiind doar zece asemenea exemplare, cel din Bocșa are peste 100 de ani, Cetatea Cuieşti (secolul al XIV-lea); Biserica cu hramul „Sfântul Nicolae” (1795); Biserica cu hramul „Buna Vestire” (1755); Biserica cu hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” (1808); Biserica cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh” (1815); Biserica romano-catolică (secolul al XVIII-lea) și Clădirea Primăriei (secolul al XIX-lea).
Acum nominalizez câteva personalități care s-au născut sau au trăit pe aceste meleaguri: Zeno Vancea – muzicolog, Aurelia Fătu Răduțu – cântăreață de muzică populară, Monica Tatoiu – om de afaceri, Sorin Frunzăverde – politician și Dorinel Munteanu – fotbalist renumit.
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2016/03/beerlegem-belgia.html
-->
Răspunsuri