Câmpulung (în germană - Langenau) sau Câmpulung Muscel este un municpiul din județul Argeș care include și satul Valea Româneștilor, fiind situat în partea de N-E a județului, în depresiunea omonimă.
Orașul este străbătut de șoseaua națională DN73, care leagă orașele Pitești și Brașov, aflându-se la 52 kilometri de Pitești și 84 de Brașov.
Pe calea ferată, orașul are stațiile Câmpulung și Parc Krețulescu, ultima fiind capătul unei linii de cale ferată care duce spre sud la Golești, unde se unește cu calea ferată București – Pitești.
La sfârșitul secolului al XIX-lea Câmpulungul era reședința județului Muscel, cu o populație de 11244 locuitori.
În anul 1950 județul Muscel a fost desființat, iar Câmpulungul a devenit oraș raional, reședință a raionului Muscel din regiunea Argeș.
În 1968, la reforma administrativă, orașul a pierdut statutul de centru administrativ regional, devenind oraș al județului Argeș, pentru ca în anul 1994 să fie declarat municipiu în anul 1994.
Domnitorul Matei Basarab a solicitat mitropolitului Kievului, Petru Movilă, o tiparniță, cu intenția de tipări cărți în Țara Românească.
În anul 1635 s-a primit și instalat o tiparniță întreagă, cu litere de cinci feluri, inclusiv câțiva tipografi instruiți.
Aici s-au tipărit mai multe cărți pentru popoarele ortodoxe din Peninsula Balcanică. Ulterior tiparnița a fost mutată la Mănăstirea Dealu de lângă Târgoviște, capitala Țării Românești și reședința mitropolitului muntean.
Câteva dintre primele cărți tipărite la Câmpulung Muscel sunt:
- Moliftelnicul slavonesc - considerată cea mai necesară carte liturgică.
- Învățături peste toate zilele alese pe scurt din multe dumnezeiești cărți de folosința tuturor creștinilor – prima carte în limba română tradusă din limba greacă. Această carte se adresa oamenilor de rând și cuprindea sfaturi, propovăduiau iubirea de apropae, răbdarea, umilința, milostenia, pocăința, încuraja spovedania, lupta împotriva urii și a pohtei de arginți.
- Antologhionul slavonesc
- Psaltirea slavonească – ultima carte tipărită la Câmpulung Muscel (1650)
La recensământul din anul 2011 municipiul număra 31767 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 38209 locuitori), dintre care: români – 91,98%, romi – 1,79% și restul – necunoscută sau altă etnie.
Componența confesională a municipiului argeșean Câmpulung Muscel astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 90,41%, creștini după evanghelie – 1,06% și restul – nedeclarartă sau altă religie.
În sistemul judecătoresc, la Câmpulung se află sediul unei judecătorii cu jurisdicție asupra orașului și a 19 comune din nord-estul județului Argeș, aceasta fiind subordonată Tribunalului Pitești.
În oraș ființează: 5 școli de stat, una particulară, 4 școli speciale, 7 instituții de învățământ liceal și filiala Universității Spiru Haret.
În anul 2020 în Câmpulung Muscel existau 17 biserici de lemn (8,5% din numărul total), din care, una este din secolul al XVII-lea, șase sunt din secolul al XVIII-lea, opt din secolul XIX și două din secolul XX.
Trei biserici de lemn, provin din alte județe (cea mai veche - din secolul al XVII-lea, una din secolul XVII și alta din secolul XX).
Câteva dintre personalitățile românești care s-au născut sau au locuit o vreme pe aceste meleaguri sunt:
- Negru Vodă - descălecătorul Țării Românești
- Basarab I (d. 1352) - fondatorul Țării Românești
- Theodor Aman (1831-1891) - pictor și grafician, pedagog, academician român, întemeietor al primelor școli românești de arte frumoase de la Iași și București
- I.Parhom (1874-1969) - demnitar comunist, medic endocrinolog și neuropsihiatru;
- George Oprescu (1881-1969) - critic de artă, membru de onoare al Academiei Române
- Ion Barbu (1895-1961) - poet și matematician
- Dimitrie Ionescu-Berechet (1896-1969) – arhitect
- Constantin Baraschi (1902-1966) – sculptor
- Petre Țuțea (1902-1991) – eseist, filozof și economist, membru al Mișcării Legionare
- Tudor Mușatescu (1903-1970) – scriitor și umorist
- Radu Gyr (1905-1975) – scriitor, eseist și gazetar
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog de mai jos:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2013/07/neustadt-baden-wurttemberg-germania.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri
Frumoasă documentare. Felicitări!
Mersi!