Biserica Evanghelică, denumire oficială completă - Biserica Evanghelică de confesiune augustană, denumire alternativă - Biserica luterană din municipiul Orăștie, județul Hunedoara, este un impozant lăcaș de cult, având statut de monument istoric. În evul mediu întreaga comunitate folosea aceeași biserică, actuala biserica reformată din Orăștie.
După reforma protestantă maghiarii din oraș au adoptat reforma după Jean Calvin, iar sașii reforma după Martin Luther. După ce timp de trei secole au folosit alternativ cu maghiarii fosta biserică romano-catolică, la începutul secolului al XIX-lea sașii și-au construit un nou lăcaș de cult, în imediata vecinătate a bisericii vechi, pe Strada Nicolae Balcescu, fără număr, acesta fiind sfințit în anul 1820. Biserica este situată în centrul istoric al orașului, în cetate, chiar lângă Biserica reformată.
Prima construcţie în acest loc a fost o bazilică romană cu un turn de vest, după care a urmat o a doua construcţie, care a fost o bazilică în stil gotic din secolul al XIV-lea. La sfârşitul secolului al XIV-lea şi la începutul secolului al XV-lea se construieşte corul de azi. Din anul 1400 s-au păstrat resturi ale unei sedilii în peretele de sud al corului. În anul 1496, din trezoreria oraşului şi a provinciei Sibiu sunt acordaţi 20 de guldeni pentru construirea bisericii.
Pe la 1600 saşii își ţineau slujbele bisericeşti în sacristie, iar în anul 1622 s-a construit o casă de rugăciune pentru saşi. În anul 1816 s-a hotărât construcţia Bisericii Evanghelice iar în perioada 1820 – 1823 aceasta s-a și construit după planul preotului Joseph Leonhard (1818 – 1853). Reparații importnate ale bisericii s-au făcut în anul 1981. În anii 1720, 1722, 1741 este pomenită existenţa unei orgi. În anul 1823 s-a construit o orgă cu 8 octave de către Samuel Maetz, care în anul 1904 a fost vândută.
Orga actuală a fost construită în anul 1902 de firma Gebruder Rieger, are pedale, 2 claviaturi și 23 de octave. Tot în anul 1902 s-a construit altarul de către meșteruș tâmplar Josef Vogel din Sighişoara. Clopotul mare şi cel mijlociu sunt din anul 1823, iar cel mic din anul 1845. În anul 1839 turnul bisericii s-a prăbușit, din materialele recuperate s-au construit două turnuri, unul pentru fiecare confesiune.
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog de mai jos:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2017/01/ben-ahin-belgia.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri