Biserica “Sfântu Ioan Botezătorul” din municipiul Piatra Neamț este o capodoperă a arhitecturii ecleziastice molodovenești de la sfârșitul secolului al XV-lea, una din construcțiile care s-au păstrat până astăzi din vechea reședință domnească de la Neamț. Edificiul a fost ridicat între anii 1497 – 1498 în stilul moldovenesc constituit în epoca lui Ștefan cel Mare, cu puternicele influențe ale arhitecturii gotice (contraforturi, socluri profilate, ancadramente etc.) specifice acestui stil.
Monumentul este de frumoase proporții, de plan mixt boltit cu calote semisferice dispuse în filă, cu absidele laterale mascate de puternice rezalite. Împreună cu turnul clopotniță de la 1499 monumentul vădește pronunțate caracteristici gotice .Pe fațade se păstrează intactă o bogată decorație de ceramică smălțuită. Locaşul măsoară 25,9 metri în lungime, 8,1 metri în lăţime (în dreptul pronaosului) şi înălţimea măsurată până la streașină este de 11,3 metri.
Împreună cu bisericile ştefaniene de la Borzeşti şi Războieni, Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” se distinge prin structurarea interioară aparte, prin forma şi stilul rafinat ce se formează şi care se va numi stil moldovenesc. În exterior, contrastul dintre sobrietatea zidurilor de piatră, vivacitatea coloristică a brâurilor de cărămizi şi discuri smălţuite, cu şiruri de ocniţe care se suprapun într-o simetrie deosebită, creează efecte policrome care încântă vederea. Interiorul este împărţit în pronaos, naos şi altar. Nu se cunoaşte dacă biserica a fost împodobită cu frescă. Intervenţiile din 1799-1806 şi 1868-1873, care au prevăzut printre altele şi unele tencuieli interioare, au înlăturat orice indiciu şi orice posibilitate de a investiga în acest sens.
Turnul clopotniță (construit 1499 conform pisaniei) este situat la o oarecare depărtare de biserică. Funcţionând şi ca turn de strajă, locaţia sa a fost aleasă cu multă pricepere şi meşteşug, căci avea vedere luminoasă către întreaga luncă a Bistriţei, iar străjerii puteau cuprinde cu vederea şi valea pe care, spre răsărit, porneau drumurile ce duceau la Cetatea Neamţului şi la târgul Romanului, iar spre miazăzi, spre zona Bacăului. În acest turn s-a nevoit, timp de 26 de ani, Moş Gheorghe Lazăr, cel mai cunoscut pelerin român – canonizat în data de 5 octombrie 2017, purtând de-acum înainte numele Sfântul Gheorghe Pelerinul. Vechea catapeteasmă a bisericiinu se mai păstrează, iar cea actuală a fost montată cu prilejul lucrărilor din 1868-1873, fiind sculptată de „Gherasim monahul şi Tănase săpătorul”, şi zugrăvită de către pictorii Panaite Mavrodin şi C.V. Basarab, după modelul de la mănăstirea Agapia.
Din tezaurul bisericii s-a păstrat un Tetraevangheliar, aflat astăzi la Muzeul de Istorie al României. Scris la Putna în 1502 de către ieromonahul Spiridon, acest manuscris poartă menţiunea că a fost lucrat din porunca lui Ştefan cel Mare pentru „biserica sa cu hramul Sfântul Ioan, de la curţile sale de pe Bistriţa”, ridicându-se la valoarea unei adevărate opere de artă, prin ornamentaţia bogată şi miniaturile care înfrumuseţează textul. Un deosebit interes istoric prezintă şi noul Pomelnic, întocmit în 1792, care consemnează cele mai importante evenimente din existenţa acestei ctitorii voievodale.
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog de mai jos:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2015/01/savigliano-italia.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri