12490692297?profile=RESIZE_400x

Biserica “Sfântul Ilie Tesviteanul” se află în satul Crucea de Piatră, Comuna Calugareni, Judetul Giurgiu. Desi pare ca ar fi fost construita cu sute de ani in urma, anul constructiei bisericii este 1938 si are ca ctitori familia Stoian. Ilie si Aneta Stoian erau doi oameni importanti ai societatii locale, cu o avere peste media celor din zona. Acestia fiind foarte mari patrioti si fiind admiratori ai lui Mihai Viteazu, hotarasc sa se implice in dezvoltarea comunitatii prin constructia actualei biserici. Ideea de ansamblu a constructiei cladirii a fost aceea de a pomeni vesnic eroii care au cazut in luptele de la Calugareni impotriva turcilor, pentru apararea credintei si a patriei stramosesti. Alegerea locului este si ea importanta. Ctitorii au apelat la istorici pentru a vedea care este locul in care s-au dat bataliile cu turcii si au ales o zona in care se vedea cel mai bine campul de lupta. Astfel, locul in care este biserica astazi, este foarte aproape de locul in care, in anul 1595, Mihai Viteazu invinge oastea marelui vizir Sinan Pasa. Biserica poate fi observata chiar si in filmul istoric romanesc ,,Mihai Viteazu”, regizat in 1971 de catre Sergiu Nicolaescu, dupa scenariul lui Titus Popovici. Aceasta poate fi observata atat in prima parte ,,Calugareni”, cat si in partea a doua ,,Unirea”. Ilie Stoian si cu sotia sa nu au facut doar biserica. Acestia au suportat cheltuielile pentru casa parohiala si pentru sfintirea noului locas care a fost deschis pe 30 Octombrie 1938. Tot acesta a donat din pamanturile pe care le detinea, aproximativ 4 pogoane de pamant bisericii. Primul preot care a fost numit sa pastoreasca toata comunitatea, a fost un fost angajat al ctitorului. Si preotul a beneficiat de bunatatea lui Ilie Stoian. Ctitorul l-a intretinut pe preot de la hirotonia lui (ca preot Drăgan), din Octombrie 1938 si pana in Aprilie 1940, moment in care preotul a fost sustinut din bugetul de la Ministerul Cultelor. Pentru binele facut bisericii si preotului, sotii ctitori au fost declarati ctitori ai bisericii din satul Crucea de Piatra, prin diploma de ctitori, oferita de catre Sfanta Arhiepiscopie a Bucurestilor, Mitropolia Ungro Vlahiei. Diploma a fost primita chiar atunci cand a fost sfintita biserica. Cei doi ctitori, Ilie si Aneta, au fost inmormantati chiar in aceasta biserica, asa cum este obiceiul ctitorilor si asa cum putem observa ca s-a procedat in majoritatea cazurilor cu domnitorii si alti ctitori din trecut. Din punct de vedere arhitectural, elementele cele mai interesante ale bisericii sunt cele 6 coloane de la intrarea in biserica, fiecare avand deasupra, intr-un spatiu oval, imagini cu sfinti. Pe peretele din fata bisericii, deasupra intrarii, exista un mozaic reprezentand o scena biblica. De jur imprejurul bisericii, in partea de sus, aproape de acoperis, exista o centrura care cuprinde aproximativ 100 de portrete cu sfinti si ingeri. Deasupra usii de intrare, asa cum putem intalni in majoritatea bisericilor, la exterior, este pisania, care aminteste si de Regele Carol I, atat de iubit de romani.

12490693253?profile=RESIZE_400x

Crucea de Piatră este un sat al comunei Călugăreni, din județul Giurgiu, care în anul 2002 număra 408 locuitori. În sat există un ansamblu comemorativ cuprins dintr-o cruce ridicată în anul 1682 de către voievodul Șerban Cantacuzino, peste care a fost adăugată o capelă în 1845. Acest ansamblu are caracter de monument istoric și a fost ridicat în cinstea victoriei repurtate de către Mihai Viteazu împotriva turcilor în 1595.

12490693455?profile=RESIZE_400x

Călugăreni, denumire veche Uzunu, este o comună din județul Giurgiu, care mai include și satele: Brăniștari, Crucea de Piatră, Hulubești și Uzunu.  Comuna se află în centrul județului, în zona vărsării râului  Câlniștea în Neajlov. Este străbătută de șoseaua națională DN5, care leagă orașul Giurgiu de București. La recensământul din anul 2011 comuna număra 6148 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002), dintre care; români - 92,79% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a comunei Călugăreni, astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 93,2% și restul – nedeclarată sau altă religie. În comuna Călugăreni se află trei monumente istorice de interes național: monumentul de for public „basoreliefurile din bronz de pe podul peste Neajlov” (mijlocul secolului al XX-lea), și monumentele memoriale sau funerare: „crucea lui Mihai Viteazul” (1912–1913) aflat la circa 1 km est de DN5 în zona satului Crucea de Piatră; și ansamblul comemorativ Șerban Cantacuzino, aflat tot la Crucea de Piatră, pe DN5, vis-a-vis de biserică, și alcătuit din capelă (1845) și crucea lui Șerban Cantacuzino (1682). Pe raza comunei pot fi admirate și următoarele monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Gheorghe” (sfârșitul secolului al XIX-lea) din sud-estul satului Brăniștari; biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1865); conacul Varthiadi (secolul al XIX-lea); școala veche (secolul al XIX-lea), astăzi muzeu; moara Varthiadi (începutul secolului al XX-lea); biserica de lemn din cimitir (secolul al XIX-lea; ultimele cinci din satul Călugăreni); ruinele unui beci din secolele al XVIII-lea–al XIX-lea aflate la nord-est de Hulubești; și biserica „Sfinții Voievozi” (1840–1842) aflată în partea de vest a aceluiași sat.

12490693286?profile=RESIZE_400x

Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog:

http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2015/03/bergambacht-olanda.html

ÎȚI MULȚUMESC!

 

 

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii răspund –

Topics by Tags

Monthly Archives

-->